Doru Borșan : "Maparea 3D a Bucureștiului și a țării va aduce economii uriașe la bugetul statului"

Doru Borșan

Doru Borșan se consideră a fi unul dintre cei care au construit economia din România după 1989 prin contribuția la creșterea ei sănătoasă.

Are puțin peste 50 de ani, este din Tîrgu Mureș și a ales antreprenoriatul după Revoluție, trecând prin real estate, industria ospitalității, etc.

Acum 7 ani a descoperit lumea neînțeleasă și complicată a tehnologiilor digitale Smart City în care s-a implicat cu toată dăruirea și cu nevoia de a dezvolta noi modalități prin care să întâmpine viitorul care, spune el, este ca o inundație de care nu ne putem feri.

Așa că a creat în Germania compania Neotech City, listată la bursa internațională, al cărei obiect de activitate este de a scana 3 D și geospațial orașele prin tehnologii smartcity.

Neotech City a finalizat scanarea 3D și geospațială a municipiului București și a orașului Voluntari. Investiția în filmarea și procesarea datelor este de aproximativ 1 milion de euro.

Pentru prima dată în istoria României, atât instituțiile publice, cât și companiile private, au acces la date digitale de mare precizie din București. Practic, a fost creat „Bucureștiul digital” în format 3D, prin procesarea datelor privind nu mai puțin de 3.500 de km stradali, Neotech City deținând cea mai mare bază de date de acest fel din țară.

Cine sunt cei care beneficiază de ceea ce face această companie? Răspuns: autoritățile locale, geodezii, arhitecții, companiile de asigurări, de comunicații, firmele de construcții, etc.

În plus, Neotech a creat și o monedă virtuală

 

Neotech a lansat de curând moneda virtuală Neotech Finance (simbol NEOT) aflată acum în faza de presales pe neotech.finance. În viitor, criptomoneda NEOT va putea fi utilizată pentru achiziționarea datelor și serviciilor oferite de Neotech, planurile pe termen scurt și mediu fiind reprezentate de integrarea tehnologiilor NFT (non-fungible tokens) dezvoltate intern, oferirea unei platforme integrate incluzând un portofel digital și o bursă proprie de tranzacționare a tehnologiilor create.

Moneda NEOT

Doru Borșan, mai exact cum funcționează tehnologia dvs?

La distanță de un click se află adevărul despre ceea ce este afară. Că scanăm o suprafață, un oraș sau o țară, datele noastre se încarcă în sistemele lucrative ale clienților noștri, în funcție de profesiile lor și de ceea ce au nevoie.

Și de unde știu ei că aceste date sunt reale încă? Cum știu că ele nu s-au schimbat între timp? Că fațada X arată atfel, că intersecția Y s-a modificat?

Știu, pentru că pe înregistrarea noastră există data realizării ei și, în funcție de investițiile care se fac în acel teritoriu și de ceea ce cer clienții noștri, rescanăm și reprocesăm zonele de interes. Noi, practic, preîntâmpinăm planificarea investițiilor în zonele respective și punem la dispoziția clienților noștri și posibilitatea de a controla exactitatea acestor investiții mergând pînă la lista de cantități de care constructorul sau cel care realizează investiția are nevoie.

 

„Noi ne luptăm să eliminăm hârtia și birocrația”

 

Dar de ce nu ne mai putem baza pe topografi? Adică deplasarea în teren nu mai e la modă:)?

Vorbim de tehnologie, despre posibilitatea de a intra de pe toate deviceurile care ne stau la dispoziție, oricând. Nu știu, e o problemă pe strada X, atunci oricine din departamentul solicitat din primăria generală sau locală poate accesa datele din zona cu probleme de pe telefon, de pe tabletă, de pe computer, etc. Se pot loga concomitent trei sau patru colegi din departamente diferite pentru a identifica probleme în formatul geospațial și pentru a găsi soluții de a le rezolva instant. Noi ne luptăm să eliminăm hârtia și birocrația. Toate proiectele sau documentele legate de construcții sau urbanism sunt depozitate undeva la subsolul primăriilor și știm ce se întâmplă în timp cu ele, de aceea noi vrem să trecem la un nivel superior cu ajutorul tehnologiilor care ne permit acest lucru.

Și se întâmplă deja asta?

Da, mai cu seamă de când pandemia a forțat trecerea la tehnologie și digitalizare. Și, deși la început constructorii au înțeles destul de greu aplicabilitatea acestei tehnologii, cu timpul s-au convins de utilitatea ei.

 

Scanarea și procesarea datelor vor duce la eliminarea completă a „gândurilor obscure” legate de orice lucrare publică ușor de controlat cu tehnologia noastră.

 

Inclusiv autoritățile locale?

Da, pentru că nu știu dacă urmăriți, dar fiecare politician, că e ministru sau primar vorbește public despre digitalizare ca despre un un motiv de fudulie care ne aduce și pe noi în pas cu lumea. Dar mai importante decât lauda, sunt fondurile uriașe alocate de Uniunea Europeană pentru acest domeniu: aproape o mie de miliarde de euro pentru 2022-2027. Sigur, acești bani vor fi împărțiți în toată Europa, în funcție de influența fiecărui stat, dar este important faptul că acesta este un început extraordinar pentru toate țările care nu mai pot spune că „nu sunt bugete”. Este un moment zero care ne dă posibilitatea să folosim și să implementăm aceste tehnologii fără costuri.

Dar asta înseamnă că birocrația, mita, lenea vor dispărea. Cine are interes în România să facă asta?

Da, ați punctat bine, din păcate se închide un drum pentru unii și se deschide pentru alții. Cine nu se adaptează, va pleca acasă pentru că viitorul „ne inundă”, nu-l putem ocoli. Scanarea și procesarea datelor vor duce la eliminarea completă a „gândurilor obscure” legate de orice lucrare publică. Ea va deveni ușor de controlat cu tehnologia noastră.

Dați-mi un exemplu…

De pildă un bulevard primește o finanțare pentru anveloparea blocurilor. Ei bine, până azi aproape nimeni nu s-a gândit că ele pot fi cuantificate și că pot fi măsurate și dimensionate extrăgându-se astfel o listă exactă de cantități necesare lucrării. Tehnologia noastră permite acest lucru la milimetru. Pe caietul de sarcini apare poliester de 10 cm, dar mulți folosesc de 5 cm! Nimeni, niciodată, nu a avut posibilitatea de a controla aceste lucruri. Nu am văzut vreo macara care să urce pe cineva la etajul zece al unui bloc să verifice dacă materialul de anvelopare are 5 sau 10 cm!

Și dvs cum le controlați?

Prin suprapunerea imaginilor scanate cu datele geospațiale, în așa fel încât marja de eroare a datelor pe care noi le procesăm este aproape zero.

Și autoritățile locale au fost fericite cu acest instrument?

Cu siguranță edilii care administrează patrimoniul orașului trebuie înțeleagă că a venit un moment în care trebuie să fie cinstiți cu banii cetățenilor și că transparența totală ne va aduce alături de alte țări civilizate. Noi azi procesăm date de-a lungul și de-a latul planetei, de la Berlin, la Chicago și New York.

Dar cum ați reușit? Cu cine ați făcut asta?

Este un grup de firme care și-au adus contribuția la această dezvoltare a tehnologiilor. Noi am implementat cu români de-ai noștri tehnologia mamă care ne ajută să facem, dacă vrem, procesarea locurilor de joacă pentru copii din fiecare cartier. Același lucru cu garajele sau cu mobilierul stradal. Se poate verifica fiecare ban cheltuit pentru fiecare tobogan sau bancă, coș de gunoi sau stâlp.

S-au bugetat în fiecare an sute de mii de euro pentru înlocuirea băncilor, coșurilor de gunoi, semafoarelor, etc, dar nimeni niciodată nu a știut istoricul acestor lucrări.

 

Atunci când vom avea toată țara și toată Europa procesate și aceste tehnologii vor avea forța de a întâmpina adevărul absolut, se poate face o economie la buget față de ziua de azi până cu la 20 %

 

Vă cer încă un exemplu…

Sigur, o banală inventariere a panourilor publicitare dintr-un oraș din Moldova arăta că existau 3200 de afișaje publicitare stradale. Noi, în urma procesării datelor, am putut livra administrației locale un raport în care erau peste 8000 de astfel de panouri. Ceea ce înseamnă că în acel oraș se plăteau taxe și impozite doar pentru cele 3200, nicidecum pentru toate cele care existau în realitate! Deci 5000 de panouri nu erau declarate și orașul era lipsit de vreo 500 000 de euro la buget. Înmulțiți asta cu toate orașele României și veți afla ce sume se pot economisi sau încasa!

Ce aduce această tehnologie de scanare și filmare geospațială?

Aduce economii extraordinare la bugetul statului, aduce transparență, aduce inovație! Noi putem să ne mulăm pe cerințele tuturor clienților noștri, putem să aflăm numărul de copaci dintr-un parc, așa cum putem scana câți metri pătrați are în realitate terenul de sport de care se ocupă o firmă de administrare.

Am încă un exemplu, mi s-a cerut o analiză a unor terenuri de sport care aparțineau unei primării și care erau administrate de o firmă care însă „umfla” terenurile și raporta suprafețe duble administrate! Nimeni nu își pune aceste probleme, noi venim cu date concrete și perfect valabile care pot ajuta enorm.

 

Digitalizarea este pe primul loc atât în preocupările celor de la Bruxelles cât și a autorităților locale din România, cel puțin la nivel declarativ.

 

Câte întâlniri ați avut până acum cu Primăria Generală București, având în vedere că ați terminat maparea capitalei?

Eu, în general, am avut peste 300 de întâlniri în ultimii 2, 3 ani la nivelul întregii țări. Am participat la conferințe, sunt prezent la absolut toate clusterele de dezvolare digitală din țară, am făcut tot ceea ce am simțit că este nevoie pentru a putea povesti despre aceste tehnologii.

Și?

Încep să mă bucur de rezultate, pentru că noua generație de primari pare foarte interesată de implementarea acestor tehnologii, dar marea gură de oxigen pe care o vom trage împreună va fi a bugetelor europene dedicate acestui domeniu! Digitalizarea este pe primul loc atât în preocupările celor de la Bruxelles cât și a autorităților locale din România, cel puțin la nivel declarativ.

Repet întrebarea: ce face Nicușor Dan cu datele pe care le aveți?

Vom încerca să ne întâlnim cu dânsul și cu cei din primărie pentru a le explica aceste tehnologii. Este greu, pentru că înseamnă schimbarea unei mentalități, schimbarea poate a organigramelor, etc, dar banii care se vor economisi vor fi substanțiali. Primarii și cei care lucrează în administrația locală nu sunt șefi absoluți ai orașului, ei sunt puși acolo în serviciul cetățenilor.

Bun, am înțeles ce înseamnă tehnologia pe care o aduceți dvs. Acum vă întreb ce este cu moneda virtuală pe care ați lansat-o? Cu NEOT?

Ne-am dorit mereu să fim în pas cu provocările globale. După ce am făcut acel pas în Germania pentru a ajunge să mă listez la o bursă clasică, acum 3 ani am interacționat cu noile provocări care se numesc blockchain și lumea cripto.

Am avut ocazia să-i cunosc pe băieții de la Elron când am locuit în același residence în Miami și având aceleași drumuri: ei la primarul din Miami pentru ceea ce îi interesa, eu tot la el cu al mele… Și am stat de vorbă despre lumea cripto cu această ocazie. M-a fascinat cu totul acest domeniu și am decis să fac și eu parte din această lume. Blockchain este cea mai sigură tehnologie de a gestiona un business. Lumea nu știe încă aceste lucruri.

Deschiderea față de lumea cripto și a blockchainurilor este uriașă. Guvernul Suediei a scos propria monedă digitală proprie! Toate cluburile sportive, cele mai mari din lume, și-au creat propriul token, Messi și Ronaldo au acceptat ca 30% din salariul lor să fie plătite în cripto. Acum două săptămâni noul primar ales la New Yorkului a spus că primele trei salarii le va primi în cripto și că va face tot ce se poate pentru ca orașul să devină centrul lumii criptomonedelor.

Universitățile din lume și din România își asumă crearea unor departamente de cripto. Dacă acest lucru se rostogolește și la noi de-a lungul și latul țării, informația legată de cripto va fi cu totul altfel.

Cum vedeți blockchainul în economie?

Ca o soluție a dezvoltării și a administrării finaciare modiale în următorii 3, 4 ani. Băncile vor avea de suferit dacă nu se vor adapta, am văzut de curând anunțuri ale băncilor din Spania care vor să relaționeze cu lumea cripto, gândiți-vă la Estonia și Lituania, cele două state care au dat lecții în ceea ce privește blockchain-urile și criptomonedele.

Și moneda NETO? Ați vrut să intrați în tehnologie inclusiv cu banii?

Da, am vrut să am oportunitatea de a crea o punte cu lumea virtuală și de a pune la dispoziția celor care posedă NEOT posibilitatea de a cumpăra date procesate de compania mamă.

Să luăm de exemplu Bucureștiul.

Vom crea o multitudine de produse care pot să însemne de la o poză 3 D a Arcului de Triumf sau a Muzeului de Istorie până la o filmare geospațială a unui colț de stradă, lucruri care pot fi cumpărate cu o sumă și vândute pe alta în cadrul aceleași „piețe”.

Vom pune la dispoziție celor interesați o lume virtuală bazată pe cea reală. Imaginația nu se oprește aici, infinite sunt modurile prin care putem să dezvoltăm aplicabilitatea acestor tehnologii.

Lasă un comentariu:

Leave a Reply

Your email address will not be published.