Coleg de facultate cu Adrian Ghenie, Victor Man și Marius Bercea (Plan B Gallery), Cosmin Todor este, la rândul lui, un artist care a revoluționat estetica din Cluj, prin semnătura pe care a pus-o pe design-ul din cele ce au devenit acum cele mai cool restaurante din oraș.
De câte ori intru într-un restaurant din categoria „wow”, mai înainte de a mânca, de a sta la masă, întreb cine l-a făcut, cine l-a gândit. Mă fascinează oamenii care pun povestea pe primul loc, pentru că ei știu că din ea decurge apoi totul, că din ea se trage esența chiar și a unei afaceri, de ce nu?
Interioarele, felul în care trăim, mâncăm, ne odihnim, ceea ce vedem pe fereastră, modul în care ne uităm la noi înșine, toate acestea au darul de a ne ajuta să evoluăm, să ne cunoaștem mai bine și să ne bucurăm.
Vă spuneam că de la Cluj am venit cu interviuri frumoase cu oameni care m-au impresionat cu ceva.
Așa cum este și sculptorul Cosmin Todor, un „produs” al Universității de Arte Decorative și Design, despre care am aflat cine e și ce face atunci când am intrat cu prietenii mei, Diana Popescu și Dragoș Vasile– la care s-a adăugat și cel ce aveam să aflu că este Manolea Septimiu (nu, nu vă spun cine este, cum arată și cu ce se ocupă:)- în restaurantul „Zama”.
Numele este perfect, iar ciorbele sorbite acolo cu poftă sunt de nedescris… Zama de picioci cu tarcan, zama de curechi, de cremă de vinete (!!)… mai spun?
În fine, dacă mâncarea te „doboară”, interiorul te ridică. Te ridică de pe scaun ca să întrebi cine l-a făcut, cine l-a gândit, cum de e așa… Curioasă ca o pisică, am întrebat deci și am aflat cine a fost „de vină” pentru un așa interior: designerul Cosmin Todor.
L-am sunat, ne-am întâlnit la o cafea chiar la restaurantul „Zama” și am întrebat…
Cosmin Todor, ai vrut dintotdeauna să te faci artist?
Da, de când mă știu, mă știu cu acest gând. Cred că de pe la cinci ani răspundeam la întrebarea „ce vrei să te faci”: „sculptor și pictor”. Chiar din grădiniță țin minte că le modelam copiilor din plastilină tot felul din lucruri.
Și la Universitatea de Arte Decorative și Design ce făceai?:)
Acolo am făcut sculptură, unde am avut multe de învățat dintr-o practică foarte bună cu profesori foarte serioși. Nu am o altă comparație, dar pentru mine această Universitate a fost cea mai bună.
Câte locuri/interioare ai creat în Cluj?
Peste 100: magazine de panificație, de flori, de carne, restaurante, cafenele. Aici aș menționa Bujole, Eggcetera, Zama, Marty, Samsara, Klausen Burger, Panemar, Storia… Sunt câteva:), da, multe, multe…
Cum ai început?
Povestea a început cam cu 20 de ani în urmă când, student fiind, tânăr venit de la țară, din comuna Ciugud, am vorbit cu niște colegi și le-am propus să facem un business, pentru că nu voiam să termin facultatea și să mă întorc din nou la țară.
Zis și făcut, am început atunci primul nostru proiect, un internet-cafe pentru care nu am fost plătiți, dar pentru care am primit, pe barter, acces la internet, desigur. A devenit în scurt timp cel mai trendy internet cafe din Cluj.
În anii aceia, micii investitori veniți din afară cu bani, voiau să-și facă restaurante sau cafenele și unul dintre ei a apelat la noi. Ne-am întâlnit și așa s-a născut al doilea proiect, Big Apple se numea, un fel de restaurant-bar dintr-o zonă studențească. Am propus proiectul, dar cum nu găsise oameni să-l pună în aplicare, și cum eu făcusem sculptură și aveam idee despre cum trebuie pus în practică, m-am angajat să-l fac împreună cu colegii mei. Proiectul a avut succes, așa că, până când am terminat facultatea, deci până în anul cinci, am mai făcut încă un restaurant, dar mai ales am cunoscut mulți oameni din industrie care erau interesați să aibă ceva deosebit, ceva frumos.
Mă uit în jur și văd numai materiale naturale…
Da, fiind sculptor, am o mare afinitate pentru materialele naturale- lemn, piatră, metal- pe care le-am îndrăgit dintotdeauna. Chiar din facultate am lucrat mult cu ele și am căpătat experiență. Sunt materiale pe care le iubesc și înțeleg felul în care ele se comportă în timp și relaționează cu oamenii.
La ce te gândești atunci când faci designul unui restaurant?
Am avut la început o perspectivă egoistă, pentru că mă gândeam oare cum să fac acest loc în care să mă întorc de fiecare dată cu plăcere? Cum ar trebui să fie ca să-mi placă să stau, să petrec, să mă simt bine, fără ca interiorul să fie teatral sau demonstrativ?… Așa am început, pentru ca apoi să încep nuanțez gândul acesta, adaptându-l specificului locului, tipologiei bucătăriei, clientului, bugetelor…
Dar au și niște nume… Zama, Eggcetera, Samsara, Bujole… Parcă ar restaurantele unor copywriteri…
Ai simțit ceva😊… În echipa noastră o avem pe Adela Sabou care se ocupă de brand naming și care este foarte, foarte talentată! Am luat și premii cu aceste nume și în Chicago, și de la Reddot, și în Berlin și în Anglia. Noi suntem un grup, de fapt, care acoperim mai tot ce înseamnă un brand. Lucrez cu oameni foarte buni, foarte talentați cum ar fi Beni Pop (branding), cu Adela și Marius Farcaș (grafică)…
Ce face ca acum Clujul să fie atât de apreciat, atât de în vogă?
Grea întrebare… Acum 10 ani nu era chiar așa, era diferit, deși oamenii erau la fel de serioși și se luptau la fel de mult ca acum pentru orașul lor. Dar cred că între timp s-au asociat, s-au triat, cei mai valoroși au reușit să se impună și asta este important.
Cum sunt relațiile dintre artiștii orașului și autoritățile locale?
În general constructive. Eu cred că trebuie să dispară gândirea de tip românesc care face ca acela care are succes să fie tras înapoi de ceilalți. Asta trebuie să dispară de peste tot, nu aduce nimic bun.
Aici s-au dărâmat clădiri vechi pentru a face loc unor blocuri noi?
Nu, nu prea multe. În comisia de monumente există niște persoane care iubesc și cunosc istoria clădirilor vechi din Cluj și au grijă ca ele să „trăiască” mai departe.
Cum găsești meșteri? Mai sunt?
Da, din fericire în zona aceasta avem câteva echipe cu care am colaborat mereu și care înțeleg importanța proiectelor noastre și seriozitatea cu care le tratăm. Interesul principal nu ține de financiar, nici de orgoliu, ci ține de un comportament civic, pentru că știm bine că și un proiect bun se poate deteriora dacă nu este executat bine. Ori noi trebuie să fim împreună, să fim o echipă ca să fim puternici pe piață, altfel nu se poate. Așa că lucrăm cu Empero (tâmplarie), cu Luxline (lumini), cu Feromatic (metal).
Cum ți se pare Bucureștiul?
Sa-ți spun sincer, mie mi-e drag. Am avut experiențe foarte plăcute cu oamenii acolo și admir toate acele clădiri brâncovenești, neo-românești, am și prieteni foarte buni în București.
De ce ne ducem mereu să vizităm partea veche a orașelor? De ce ne atrag mereu aceste zone?
Nu am o explicație pentru asta… Eu sunt însă un mare iubitor al noului și al arhitecturii moderne, dar se pare că patina timpului creează o altă emoție și se întâmplă ceva ce nu putem explica.
Suntem influențați de felul în care arată lucrurile în jurul nostru?
Poate mai mult decât ne-am imagina sau am crede. Eu cunosc persoane foarte tehnice, foarte pragmatice care se schimbă vizibil dacă poartă o discuție într-un ambient aparte. O să dau acum un exemplu care poate constitui chiar un studiu de caz: deschiderea unui restaurant.
Personalul, oamenii care vor face parte din echipa restaurantului, de la bucătărie, la servire sau aprovizionare, inevitabil iau parte la șantier, pentru că ei trebuie să fie recrutați din timp, etc. și când vin în această fază de construcție sunt așa de triști și de debusolați și apăsați că, de multe ori chiar angajatorii îi privesc cu îngrijorare.
Numai că, odată cu trecerea timpului, pe măsură ce restaurantul capătă o formă și ajunge foarte aproape de varianta finală, oamenii aceia se schimbă devenind mai luminoși, mai încrezători, sunt cu totul altfel, au o altă energie! Se transformă, pur și simplu și nu-i mai recunoști. Asta este o dovadă foarte clară a faptului că ne influențează mediul în care trăim.
Ce restaurante ai semnat în București și ce ai în proiect aici?
„Samsara” de la One City Floreasca, „Calif Condimental” și avem în derulare un proiect al unui lounge de 600 de metri, la etajul 16 tot într-unul din turnurile One Floreasca, un spațiu cu o înălțime liberă de 8 metri, un loc foarte frumos, care va fi dedicat proiectelor culturale, dar și unor evenimente private, cu cigar bar, cu champagne bar, va fi ceva cu adevărat special.
