Robert Katai este creatorul podcastului care îi poartă numele și care s-a apucat să-l facă după ce s-a gândit la el… în timp ce făcea curățenie în casă. Că așa vin ideile.
Eu l-am abordat pentru a-i cere sfaturi despre podcasturi, deși am făcut radio mulți ani. Asta nu ai înseamnă mare lucru, findcă podcastul are alte reguli și alte abordări. M-am dus pregătită la el cu telefonul pus pe înregistrare. A început el cu o întrebare. Simplă, de altfel.
Unde este microfonul?
E aici, sau aici, spun eu, întorcând telefonul… Nu aș putea spune.
E aici, da, deci tot timpul va trebui să ții așa…
Și întoarce telefonul cu microfonul spre el.
Asta este prima lecție de podcast:) De când te gândești tu la podcast?
De gândit mă gândesc pasiv de vreo 3, 4 ani, dar activ de 2 ani, adică de când am început chiar să fac podcasting și de când mi-am lansat podcastul și de când am început să fac marketing pentru el și așa mai departe. Dar am început să mă gândesc serios la el de când m-am hotărât să nu mai pierd timpul atunci când făceam curățenie sâmbăta (când voiam să mă odihnesc). Mi se părea o activitate plictisitoare pe care o făceam pentru că soția mea ținea la asta, iar eu, ca să nu pierd timpul ăla, ascultam interviurile care m-au ajutat în domeniul meu, în marketing, în content marketing, în social media, și am găsit și showuri mișto care țineau fix cât ținea curățenia.
Taică-meu cumpăra ziare, dar nu l-am văzut niciodată să meargă la un vecin și să-i spună, uite am citit articolul ăsta, e foarte fain, citește-l și tu. Nu s-o-ntâmplat.
Adică făceai curățenie, nu te extrăgeai de la ea…
Da, făceam, pentru că eu cred că orice bărbat care se căsătorește, are de ales între a avea dreptate și a fi fericit. Și eu am ales să fiu fericit.
Bun. Și ai făcut podcastul. Cum a aflat lumea de tine și ce reacții ai avut?
Când am luat decizia asta, am întrebat prietenii pe FB dacă ar fi să fac un alt tip de conținut, în afară de a scrie articolele, ce le-ar plăcea? Video sau audio?
Unii spunea video, alții spuneau audio. Și cum toată lumea făcea video, eu am vrut să fac audio. Și am început să documentez procesul e a face podcast. Asta înseamnă că o dată pe săptămână scriam. Mi-am găsit numele podcastului, mi-am cumpărat hosting, mi-am cumpărat microfoane. Urmează să-mi înregistrez primul episod. Mi-am înregistrat primul episod. Apoi am găsit un intro pentru episod, urmează să găsesc formatul pentru cum urmează să fie publicat și așa mai departe. Și asta s-a întâmplat câteva săptămâni. Iar eu țineam oamenii engaged în contentul pe care, înainte să-l public, ei știau că îl voi avea și îl așteptau. Când am lansat podcastul, lumea era deja obișnuită că urmează. Cumva i-am ținut în gardă.
Eu cred că treaba de creator de conținut nu se termină după ce ai apăsat butonul de publicare și gata. De atunci începe cu adevărat treaba unui creator de conținut. Să-și promoveze materialul, să aducă oameni către materialul lui, să creeze un trib în jurul materialului
În presa scrisă, dai poanta la final, înțelesul articolului e la final, semnătura la final… În podcast, în online, informația e în primul rând. Nu mai păstrezi surpriza. Spui. Am un interviu cu Robert Katai, de pildă.
Da, mie mi se pare că atunci când se făcea presa veche, radio, tv…
Îți interzic să folosești cuvântul „veche”…:)
Presa dinaintea erei mele…
:))))
… Ceea ce a foarte bine, foarte mișto, cred că toată lumea ar trebui să învețe bazele din presa „dinaintea erei mele”. Dar cred că problema ei e la nivelul de promovare, la nivelul de publicare. Problema e a ta, a creatorului, să-ți găsești modul în care să-ți distribui conținutul. Fie audio, fie video, fie text. De aceea eu cred că treaba de creator de conținut nu se termină după ce ai apăsat butonul de publicare și gata. De atunci începe cu adevărat treaba unui creator de conținut. Să-și promoveze materialul, să aducă oameni către materialul lui, să creeze un trib în jurul materialului, o comunitate în jurul subiectului ca să poată să creeze un bulgăre care să meargă mai departe. Când ai primit ultima dată un ziar de la cineva care a zis, uite am citit materialul ăsta?… Bine, tu ești din presă…
Dar nici eu nu am mai primit demult un ziar.
Vezi? Despre asta este vorba. Taică-meu cumpăra ziare, dar nu l-am văzut niciodată să meargă la un vecin și să-i spună, uite am citit articolul ăsta, e foarte fain, citește-l și tu. Nu s-o-ntâmplat.
Oricine poate face vlogging, oricine poate face blogging, oricine poate trimite un newsletter, trăim într-o eră în care contentul este democratizat. Dar asta nu înseamnă că e un content bun din perspectiva mea, sau poate dintr-a ta.
Gândește-te că un New York Times te poate distruge sau te poate înălța..
La nivel mare, da, sunt de acord. Conținutul te poate distruge sau te poate înălța. Dar tu, ca și creator de conținut, ai o comunitate care te iubește, nu vorbesc despre fanii tăi, vorbesc despre comunitatea ta. Seth Godin a scris în cartea lui că dacă ai grijă de tribul tău și el va avea grijă de tine.
Oricine poate să facă podcast?
Da, oricine. Oricine poate face vlogging, oricine poate face blogging, oricine poate trimite un newsletter, trăim într-o eră în care contentul este democratizat. Dar asta nu înseamnă că e un content bun din perspectiva mea, sau poate dintr-a ta.
Deci nu garantează nimeni că e și un conținut bun.
Eu nu pot garanta. Nimeni nu poate garanta. Poate pentru om, „bun” înseamnă să fie citit de 20 de oameni și pentru el asta este satisfacția totală, sau poate vrea să-și construiască un imperiu, un ceva online care să fie citit și ascultat de sute de mii și milioane de oameni! Dar din nou vorbim despre cantitatea de consum în funcție de scopul pe care creatorul și-l pune.
Eu am făcut un studiu pe Twitter și am pus 3 întrebări: ce e mai important într-un podcast? Moderatorul, invitatul sau subiectul? Am primit peste 1000 de răspunsuri, 60% au zis subiectul, 20% moderatorul, 20% invitatul.
Oare regulile de radio mai funcționează la podcast? Să-ți spun ceva. Eu, când m-am angajat la radio… „înaintea erei tale”, mi se părea că am o voce subțire și, deci, ne-credibilă. Și fumam muuult. Ca să îmi îngroș vocea… O voce guturală, zic studiile, e acceptată mult mai ușor. În podcasturi, aceste reguli există?
Emisiunile de radio sunt ascultate când vor emisiunile de radio să fie ascultate. În schimb podcasturile sunt ascultate când vor consumatorii… Asta înseamnă că un consumator de podcast poate să-ți asculte episodul astăzi când l-ai lansat, sau peste 2 săptămâni, când îl descoperă. Din punctul meu de vedere nu contează foarte mult vocea. Eu am făcut un studiu pe Twitter și am pus 3 întrebări: ce e mai important într-un podcast? Moderatorul, invitatul sau subiectul? Am primit peste 1000 de răspunsuri, 60% au zis subiectul, 20% moderatorul, 20% invitatul. Și chiar și aceste vedete mari care își lansează podcastul e fain că fac asta, că lumea nu mai are timp să se uite la un display, sau chiar pe youtube. În youtube videoul trebuie să fie de 5 minute ca lumea să se uite, în podcast în schimb e de 3 ore și lumea acultă. Nu contează cât e de lung, atâta timp cât subiectul este pe gustul consumatorului.
Mi-a spus cineva că a început să picteze din nou, pentru că a început să-mi asculte podcastul, pentru că s-a săturat de muzica de pe youtube și filmele de pe Netflix.
Există subiecte preferate?
Da. Poți vorbi despre orice, și despre ciorapi. Cu siguranță există o comunitate care vorbește despre ciorapi: ciorapi de lână, ciorapi de bumbac, ciorapi de vară, de iarnă, ciorapi pentru bebe, pentru mamă, pentru tată, din 1920, ciorapii din 2200… Poți să vorbești despre orice, dacă ești pasionat de chestia aia. Și îți garantez că dacă se face un podcast de genul acesta, internațional sau local, va veni un brand de haine și va spune, hai să-ți sponsorizez podcastul, pentru că ești unic în domeniu și ai o audiență pe care nicio altă presă nu o are…
Ce învață oamenii de la tine, că văd că ești prezent în mai toate conferințele?
Eu cred că fiecare trebuie să-și facă produsul în felul lui și în stilul lui, nu cred că există un mod exact. Eu doar povestesc ce am făcut eu, poate inspiră pe cineva, cum ai venit tu la mine și mi-ai zis, băi Robert am văzut că tu ești ăla care dă din gură cu podcastul, dar în același timp dau din gură și despre content marketing și despre SEO, social media, și așa mai departe. Pe mine mă intersează un marketing care aduce valoare unei persoane, sau unui brand, fie că vorbim de marketing de social media, fie că vorbim de marketing de content sau de orice alt tip de marketing despre care putem să vorbim.
Eu cred că nu le poți face în viață pe toate: și content, și vânzare de publicitate, de prezență la evenimente și etc etc. Ai nevoie de o echipă, nu?
Cu siguranță, dar pentru asta trebuie să investești. Să investești timp, dacă nu ai bani, dacă nu ai timp, atunci investești bani. E atât de simplu. Nu am timp să le fac pe toate, atunci îmi găsesc o strategie și un template pe care funcționez. Templetatul meu s-a schimbat de exemplu zilele trecute când am decis că trebuie să îmi mânjesc mâinile și să intre în editare audio.
:))) Îmi „mânjesc” mâinile:)))…
Da, eu cred că omul de marketing și orice creator de conținut trebuie să-și „mânjească” mâinile în crearea de conținut, în promovare, în distribuție, în producție, în regizare, în toate astea… Să-ți spun cum făceam: înregistram episodul, episoadele mele sunt interviuri freestyle, nu am întrebările „prea” pregătite pentru că discuția se poate schimba cu 180 de grade. Și eu vreau să-l fac pe om să se simtă bine în discuția noastră, să uite de microfon… Și trimiteam episodul către studio care îl edita, apoi la altcineva care lua ideile principale și lua subiectele din discuție. Luam toate astea, le puneam pe site, îi puneam o introducere, uploadam pe hosting și îl promovam.
Întodeauna vezi lucrurile așa simplu?
Eu le văd simplu pentru că mi-am mânjit mâinile în ele…:)
Care e cel mai frumos feedback pe care l-ai avut în urma unui podcast?
Mi-a spus cineva că a început să picteze din nou, pentru că a început să-mi asculte podcastul, pentru că s-a săturat de muzica de pe youtube și filmele de pe Netflix. Și a început să-mi asculte podcastul și nu numai că erau poveștile frumoase, dar aveau și tips uri motivaționale sau de acțiune. Și pentru mine asta a fost poate unul dintre cele mai faine reviewuri pe care le-am avut.
Ai avut și admiratoare?
Nu știu, sunt căsătorit, îmi iubesc soția, dacă sunt admiratoare, să fie iubite… de alți admiratori…
A fost un fir roșu în toate aceste podcasturi, în realizarea lor?
Da, am avut persoane care m-au susținut și cred că atunci când începi un proiect trebuie să ai o persoană sau două care să-ți spună dacă ai făcut bine sau nu. Eu am câteva persoane în care am încredere foarte mare și care îmi dau un feedback negativ, îmi dau de gândit. Dacă vine oricine altcineva din afară și-mi spune că nu a fost ok, nu mă intersează. Unul din oamenii de care ascult este soția mea care, fiind psiholog, mă ajută să gândesc altfel lucrurile… Are o inteligență emoțională extraordinară. Când vreau să fac podcastul, de multe ori vorbesc cu ea despre ce vreau să fac și ori mă aduce cu picioarele pe pământ, ori îmi dă un avânt și asta pe mine m-a ajutat foarte mult.
Ce crezi ca va avea de cîștigat? Interviu, scris aici pe siteul meu, sau cel audio din podcastul #peopleperson?
Depinde doar de tine unde îți vei trimite tu conținutul și de audiența ta. Dacă audiența ta e obișnuită să citească articolul, va citi articolul, dacă e obișnuită să asculte, atunci va asculta. Pune-l pe internet și lasă publicul să decidă dacă ai făcut bine sau nu. Perfecțiunea asta este o chestie de insecuritate, până la urmă. Vrem să iasă totul perfect, iar perfecțiunea e un lucru subiectiv.