Maria Predoiu este cofondator și director executiv al CampioMATE, un concurs național de matematică, o platformă, în care experiența învățării acestei materii se face în cu totul alt fel decât cel pe care îl cunoaștem. Împreună cu colegul ei, Andrei Rădulescu, Maria a creat CampioMATE în toamna lui 2021, văzând dezastrul declanșat de faptul că foarte mulți copii nu făceau orele, nici măcar online, în pandemie.
În acea perioadă, inspectoratul școlar din Iași a făcut un studiu, o evaluare inițială, în septembrie 2021, ca să vadă nivelul copiilor după un an de pandemie și a publicat rezultatele. Maria a apreciat extraordinar de tare curajul de a face genul acesta de evaluare a 85-87% dintre toți copiii de gimnaziu și de liceu din județ, la 10 materii. Dintre toate, matematica la gimnaziu înregistrase cel mai mare dezastru.
Și ce ai făcut, Maria?
În acea perioadă, eu și colegul meu, Andrei Rădulescu, intraserăm deja pe teritoriul matematicii de gimnaziu cu un program, un test pe care îl făcusem mai înainte, cu dorința de a produce o transformare în acest domeniu.
Când am văzut acest context de la Iași, mi-am spus ok, dacă inspectoratul a făcut cercetarea asta și a publicat rezultatele care nu erau deloc bune, înseamnă că acolo e o echipă de oameni curajoși care chiar doresc să facă o transformare.
Adică nu sunt genul de oameni care publică veștile bune, ci care publică ceea ce este real și caută soluții. Așa că am mers către ei și le-am spus că avem competență în a crea experiențe în educație, că venim din zona de marketing și publicitate și că avem competențe să construim și soluții digitale.
Aveam experiență în crearea de jocuri în domeniul educației și știam și cum să dezvoltăm experiențe care să placă copiilor. Și, le-am propus să ne unim forțele și să facem un pilot. Noi să venim cu designul, experiența de software și ei cu comunitatea școlară.
Am primit un „da” imediat. Am discutat tot în perioada respectivă și cu domnul Radu Gologan, președinte al Societății de Științe Matematice din România, pe care nu-l cunoșteam dinainte, dar căruia am îndrăznit să-i spunem că este minunat că avem olimpici la matematică, însă sunt foarte mulți copii care se află la un nivel de matematică nefuncțional! Nu știu ce înseamnă un procent dintr-un număr, nu înțeleg ideea de TVA, de dobândă, nu știu să calculeze o suprafață, deci sunt nefuncționali. Noi ne dorim să facem ceva pentru segmentul acela de copii și dumnealui ne-a oferit imediat suport, înțelegere, încredere.
Și mai departe?
Am dezvoltat o platformă prin care am creat prima ediție CampioMATE, campionatul de matematică pe echipe.
Și ne-am întrebat: „dar dacă am trata matematica exact ca pe un sport de echipă, cum ar fi?”
Ați schimbat felul în care era văzută matematica!
Da, copiii cred că matematica este o activitatea individuală. Noi am transformat-o în muncă de echipă.
Și al doilea lucru pe care l-am schimbat a fost că concursurile școlare, în general, sunt cu faze eliminatorii. E faza pe școală, după care faza pe municipiu, faza pe județ, faza națională și fiecare fază exclude copii și doar unii se califică la etapa următoare.
Și ne-am întrebat: dar dacă am trata matematica exact ca pe un sport de echipă, cum ar fi? Și ne-am inspirat foarte mult din campionatele de fotbal, de exemplu. Am creat un mecanism de etape succesive, care nu sunt eliminatorii, în care jucătorii adună puncte și, la final, cei care au adunat cele mai multe puncte pe parcursul campionatului ajung să fie campioni.
Ne apropiem de 3.000.000 de exerciții rezolvate de copii în platformă
De când faceți asta?
Am lansat CampioMATE în ianuarie 2022. Anul acesta este al doilea an când Campiomate este recunoscut de Ministerul Educației pe lista de concursuri școlare oficiale. Suntem prezenți în aproape toate județele. Avem parteneriat cu 39 de Inspectorate Școlare Județene.
Avem, anul acesta, 16.500 de copii din peste 1.200 de școli înscriși de peste 1.000 de profesori de matematică. Ne apropiem de 3.000.000 de exerciții rezolvate de copii în platformă, pentru că ei încep în noiembrie cu calificările și termină la finalul lui mai ultimele probe prin care pot să acumuleze puncte.
Ce reacții aveți? Ce vă spun copiii? Părinții?
Că primul lucru pe care îl schimbăm este atitudinea copiilor față de matematică. Dacă ne uităm la spectrul emoțional atunci când se gândesc la matematică, vorbim despre copiii de gimnaziu, vedem o preponderanță a emoțiilor negative. Copiilor le este teamă, le este rușine de matematică.
Există un concept de math anxiety, chiar la nivel internațional. În general, matematica le stârnește mult prea multor copii emoție negativă, care îi îndepărtează. Ei învață foarte repede în gimnaziu că matematică este egal eșec.

Cum se învață asta?
Probabil că sunt cu exercițiul în față și nu știu să-l facă și atunci simt că nu sunt suficienți de buni pentru exercițiul respectiv. Deci matematica nu-i de ei. Sunt multe experiențe în care sunt expuși în fața clasei, făcuți de râs, într-o formă sau altă, și atunci matematica se asociează cu pedeapsă și emoții negative. În CampioMATE îi învățăm că matematica este egală cu curiozitatea, sprijinul echipei lor, al comunității.
Că nici o greșeală nu este capătul lumii. Orice greșeală este o șansă în plus să înveți ceva. Deci le crește nivelul de motivație, entuziasmul pentru mate și atunci toate lucrurile astea îi fac să le crească încrederea în ei.
Dacă ne uităm la spectrul emoțional atunci când se gândesc la matematică, vedem, la copiii de gimnaziu, o preponderanță a emoțiilor negative. copiilor le este teamă, le este rușine de matematică
Ce ai simțit personal?
Toată echipa noastră este formată din oameni conduși de „impact”. Ne interesează foarte mult ca ceea ce facem să aibă impact și de aceea măsurăm tot timpul dacă ceea ce facem are sens și produce schimbare
Și în fiecare an am măsurat feedback-ul copiilor și, de asemenea, am măsurat feedback-ul profesorilor, al antrenorilor. Și am văzut că, da, copiilor le place experiența CampioMATE. De anul ăsta, de exemplu, avem undeva în jur de peste 20.000 de feedback-uri colectate până acum și avem o medie de 4,7 din maxim 5 la întrebarea cum e experiența CampioMATE pentru copii.
De asemenea, ne interesează să vedem că experiența asta conduce și la o creștere de nivel în matematică. Și avem în fiecare an la fel de multe date care ne arată că acei copii care au participat la campionatul de mate au avut o creștere de nivel mai mare decât colegii lor care n-au participat.
Ori asta mie îmi dă o satisfacție extraordinară și ne dă curajul să mergem și să vorbim cu partenerii, să le arătăm programul și să cerem ajutorul, să cerem sprijinul, pentru că, evident, un astfel de program se poate face numai cu partenerii care ne susțin.
Fiecare om care atinge într-o formă sau alta sistemul sau este angajat în sistem, ar trebui să prindă curaj și să aibă încredere că poate să fie un factor de transformare
Școala e clar că se află într-un proces de transformare. Nu îmi dau seama dacă el este rapid sau nu, nu îmi dau seama dacă el nu are loc cumva prea târziu. Cum vezi transformarea sistemului? E necesară?
Evident că e necesară transformarea sistemului și evident că se produce mult prea lent. Mai degrabă vorbim de o inerție, decât de o transformare. Există în sistem oameni care creează mișcări și pot să dau multe exemple aici.
De la profesori care reușesc în clasele lor să producă transformare pentru că înțeleg că trebuie să adopte tehnologie digitală, dar să o adopte adecvat nivelului de învățare al copilului, sau directori de școală care înțeleg că trebuie să creeze comunități în jurul școlii și în școală sau oameni din, nu știu, inspectorate sau din ministere care înțeleg că trebuie să promoveze anumite inițiative și, la fel, adună comunități.

Și sistemul cum se schimbă?
Mai degrabă mi-aș concentra energia să spun că fiecare om care atinge într-o formă sau alta sistemul, sau care este angajat în sistem într-o formă sau alta, ar trebui să prindă curaj și să aibă încredere că poate să fie un factor de transformare.
Cred mult mai mult în transformarea care pornește de la oameni de jos în sus decât în așteptarea transformării de sus în jos. Am văzut multe exemple de oameni care, acolo unde activează, au întins aripile și au produs adevărate minuni.
Și asta îmi dă speranță. Cu cât suntem mai mulți oameni de genul ăsta, cu atât cred că mai mulți copii au o șansă reală să experimenteze educație de calitate. Dacă așteptăm cu toții să vină de sus, cred că nu e bine.

Trăim totuși niște vremuri în care cuvântul sistem căpătă o conotație peiorativă. E negativ. Ești din sistem. Ești sistem. Să luptăm împotriva sistemului. E nevoie totuși de un sistem? Mă refer la educație, desigur.
Este prea ușor să ne așezăm în tabere și să aruncăm cu roșii unii în alții. Și am văzut, din păcate, prea mulți oameni care fac chestii extraordinare, dar care își consumă energia aruncând cu roșii în alți oameni din jurul lor, și asta antrenează adversități și conflicte în loc să atragă la colaborare. Cred că dacă fiecare dintre noi care observăm sistemul și-l judecăm din exterior, n-am obosit, totuși, să căutăm oameni din sistem, din minister, din inspectorate, din școli, cu care se poate face treabă. Să ne putem așeza la masă și să mișcăm lucrurile împreună, cred că ar fi mult mai bine.
Mi se pare că se consumă prea multă energie în toate părțile, ca să ne arătăm cu degetul unii pe alții și asta omoară șansa la colaborare. Să fim serioși, că dacă vreau să-i caut un defect celui cu care stau la masă, o să-l găsesc și orice om, dacă vrea să-mi găsească mie defectul, o să mi-l găsească. Dar despre asta este vorba?
Ce urmează?
Ne dorim să continuăm să scalăm programul acesta care e pentru elevi de gimnaziu.
Cred că în niciun domeniu nu poți să fii extraordinar dacă acționezi singur sau dacă acționezi doar în rivalitate
Sistemul folosește datele voastre?
Noi le facem disponibile, da. Atunci când se fac analize, colaborăm cu inspectoratul sau cu coordonatorul județean sau cu un profesor sau altul pentru a analiza date împreună și a vedea ce concluzie reiese și ce putem să facem mai bine mai departe. Și cred că e un lucru bun, pentru că ei văd ce anume îi atrage pe copii și ce nu și ne dau sugestii.
Voi chiar schimbați lucrurile în mod vizibil!
Aș vrea să spun că da.

Și cum te simți?
Bucuroasă că am o contribuție reală, măsurabilă, concretă și nu doar, nu știu, o impresie. Și mă face să mă simt responsabilă în egală măsură.
Pentru că în fiecare an în care mai facem ceva bine, sigur mai facem și câte ceva care nu-i bine și ne gândim cum ducem povestea mai departe. De exemplu, acum vrem să scalăm în continuare, să atragem mai multe școli, mai mulți copii, mai mulți profesori în programul de bază, dar dezvoltăm și o soluție alternativă de lucru la clasă, pentru ca fiecare profesor în parte să folosească ce funcționează în CampioMATE direct cu clasa lui.
Lucrăm și la o pilotare de intervenție AI, dar AI-ul care să-l ajute pe profesor, pentru ca fiecare copil care rezolvă o problemă de matematică să primească un feedback personalizat. Deci, practic, să îi ajutăm pe profesor și pe copii ca AI-ul să nu mai fie un partener de trișare în clasă, ci să fie un partener de feedback personalizat.
De unde luați problemele de matematică?
Problemele sunt dezvoltate cu ajutorul unei echipe mari de profesori de matematică de gimnaziu, care au dezvoltat conținut cu o structură foarte clar articulată de noi, și apoi conținuturile făcute de profesori sunt digitalizate cu ajutorul echipei de linceeni voluntari.
Voi de unde ați învățat să faceți ceea ce faceți?
Am învățat mult din jocurile video. Jocurile video se joacă cu mecanismul ăsta de competiție și colaborare în același timp.
Cred că în niciun domeniu nu poți să fii extraordinar dacă acționezi singur sau dacă acționezi doar în rivalitate. În orice domeniu poți să fii mult mai bun dacă îți creezi o echipă și reușești să găsești acele sinergii de echipă care să tragă scopul în față și pe toți din echipă.
Maria, doi ori doi fac patru mereu?
Da, în matematică doi ori doi fac patru, dar când vorbim despre oameni și colaborare sau, dimpotrivă, lipsa ei, atunci doi ori doi pot face un infinit sau un minus infinit…
carieră
