Saturday, March 15, 2025

Ok, mă dau jos din pat și merg la sport. M-a convins un antrenor care știe gramatică

Distribuie

Mereu am fost de părere că, în loc de a alerga pe o bandă, la sală, spre… nimic, mai bine petrec citind sau bând un vin cu prietenii, sau cu iubitul meu.

În loc să transpir abundent suferind de febră musculară, am preferat întotdeauna o canapea moale și un serial bun. Decât să fac abdomene, am preferat să gust dulciurile cele mai rafinate, simțind cum pe cerul gurii explodează artificii de fructe și ciocolată, caramel și vanilie. Nu vedeam ce bucurie ar putea aduce alergatul prin parc, în afară că era singura soluție de a scăpa de câinii vagabonzi care îmi amenințau gambele.

Ce rost are transpirația, când nici lenevitul nu a omorât pe nimeni, iar contemplarea nu-mi aduc aminte să fie asociată cu flotările.

Sunt un om contemplativ, dar agitat. Mda, nu sună bine. De fapt, cred că aș putea spune mai degrabă că sunt campioană la contemplat viteză.

Viața mi-am petrecut-o în alergare, dar nu la sală, ci de la o întâlnire la alta, de la o ședință foto la alta, de la un interviu la altul, de la un eveniment la altul… Și continui să fac asta, nu pentru că mă obligă cineva, ci pentru că așa sunt.

Cu toate acestea, am avut câteva tentative de apropiere de sală. Prima s-a soldat cu un efort peste măsură la care m-a supus antrenorul și am ajuns acasă bolnavă. A doua, a treia și a patra… nu-mi aduc aminte de ce nu au continuat. Am și alergat câteva dimineți prin Herăstrău, deși mi-era cam frig să ies la ora aia din casă. Pusee de voință am avut, dar recunosc că le-am învins!

Astăzi am un colesterol simpatic de mare, 10 kilograme în plus și un viitor despre care medicul meu de familie îmi vorbește cu un țțț la fiecare schimbare de frază.

Mda, îmi spun mereu, în fiece zi… Azi, sau cel târziu mâine, ar trebui să… Dar, nimic. Transpirația, efortul, consumul fizic mă atrag cât merele acre și de aceea anunț cu dinții strepeziți că am luat un abonament la o sală unde am găsit în antrenor care… știe participiul verbului a fi. L-am auzit la sală,  în timp ce căutam un antrenor pentru Theo, vorbind cu un alt copil despre participiul lui a fi. Chestia asta mi-a plăcut atât de tare, că l-am întrebat dacă antrenează și adulți. 

Mă duc la sală, deci.

Suntem din aceeași generație și cred că ne vom înțelege în sensul că el știe că eu nu vreau să iau o medalie, iar eu știu că am cui să-i fac capul mare de fiecare dată când transpir.

Cristina Stănciulescu
Cristina Stănciulescuhttps://cristinastanciulescu.ro
Mă interesează să scriu și să vorbesc pentru cei care au curiozitatea de a afla despre oameni frumoși sau care, datorită interviurilor sau articolelor de aici, vor primi inspirație sau doar voia bună.

Citeşte si

Din aceeași categorie

Îți mai recomand

Descoperă ceva nou