carieră
Să fii bărbat, azi, cred că este o mare provocare. Da, chiar asta cred! Mai ales să fii bărbat tânăr. Într-o lume haotică, în care valorile nu au definiții exacte, tinerii se află sub influența unora care țipă și se bat cu pumnul în pieptul lor de masculi alfa spunîndu-le cum să traiască, cum să trateze femeile, cum să mănânce, ce sport să facă, cum să se tundă și ce mușchi să lucreze.
Nu că pentru femei ar fi mai simplu, nu, nicidecum, dar am văzut de curând un documentar la Netlfix, „Inside The Manosphere” de Louis Theroux, jurnalist englez cu 3 premii Bafta pentru Televiziune care mi-a lăsat un gust amar legat despre acest vechi/nou subiect: bărbații care strigă în gura mare că sunt bărbați și care îndemându-i și pe alții să fie ca ei și doar ca ei.
Cum au ajuns așa? Ce anume le-a provocat nevoia de a avea propria lume în care agresivitatea, misoginismul, bullyingul și egoismul au luat locul valorilor clasice: curajul, demnitatea, moralitatea etc. Documentarul nu merge foarte adânc în poveste, ceea ce cred că e un mare minus, dar subiectul e bun și merită atenție.
Totul ține, cred, de cauză și efect, curentele politice sau sociale iau naștere întotdeauna între cele două extreme ale mișcării pendulului istoriei. Sau ține de acțiune și reacțiune într-o căutare agitată a unui echilibru societal care e mereu așteptat și niciodată atins. Și mi-au trecut prin minte mai multe întrebări legate de fenomen… Oare feminismul exagerat a dus la machoismul ăsta deșănțat? Declarațiile de feminitate prea apăsate au generat o amenințare la adresa masculinității orgolioase, au declanșat sisteme de alarmă? Sau totul nu este decât un joc despre bani, influență, exploatare, ticăloșie și nimic altceva?
Manosfera este o deviație, o eroare, o reacție la un sistem care își schimbă mereu regulile și politicile, care încoronează banul și succesul, care pune rețeaua socială mai presus de viața reală și filtrele în afara oglinzii.
(Și, dacă tot vorbim despre oglinzi, ce-ar fi să ne întoarcem spre ele? Am vedea că azi multe femei supuse procedurilor estetice invazive au ajuns să semene unele cu altele, iar bărbații au ajuns să semene și ei între ei cu mușchii și pectoralii definiți după model.
Documentarul este construit pe povestea a cinci influenceri americani și englezi, care, pentru audiențe și cifre, fac orice: declarații misogine, agresive, homofobe, antisemite, umilitoare la adresa celor mai slabi ca ei, pe buzunarul cărora, paradoxal, își construiesc averea și faima, oferindu-le iluzia unor soluții universale care să-i scoată din anonimatul neproductiv. Le spun: „Ne naștem fără valoare și trebuie să ne-o găsim. Femeile se nasc cu valoare, pentru că se nasc cu sâni și vagin”– am citat dintr-un influencer din film (?!)
Bărbații au trecut în contraofensivă și s-au retras într-un univers plin de testosteron, bani, dar și glezne vizibile între elasticul pantalonului de trening și sneakerul alb, impecabil, cu talpă groasă.
Manosfera, despre care se vorbește și la noi de ceva vreme, a devenit locul din care bărbații își cer bărbăția înapoi (pe care o confundă din ce în ce mai des cu autoritatea, curajul, puterea și virilitatea) bărbăție pe care simt că au pierdut-o fără să știe când și cum. Dau vina pe femei și pe Matrix adică pe sistemul care le fură viața, timpul și liberul arbitru prin „exploatarea” la care sunt supuși de corporații, joburi și șefi. Uneori îl găsesc vinovat și pe Satana- de parcă dracu’ e nou pe acest Pământ și s-ar fi activat numai pentru ei- sau pe evrei– cel mai la îndemână clișeu.
Sigur că toți din acest documentar spun că femeile sunt slabe și proaste, dar nu și mamele lor și nu, nicidecum fiicele pe care le vor avea sau le au. (Una dintre scenele din film, în care influencerul șterge podeaua la indicația mamei care îi spune să nu o facă de râs că nu așa l-a crescut, este grăitoare și explică multe:) Le pute onlyfansul care „este dezgustător”, dar nu se dau înapoi din a face bani de pe urma fetelor- rătăcite și ele în lumea asta mare- care prestează online.
Multe traume pe metru pătrat în acest documentar, multe frici și lașitate, familii disfuncționale sau dezbinate, dar și mizerie umană și goliciune. Nu, nu cea trupească, aia a fost deja banalizată, ci sufletească și intelectuală. Nimeni și nimic nu le poate umple acestor băieți și fete cugetul, oricâți bani ar avea.
Azi bărbații se revoltă fiindcă spun că sunt dați la o parte, iar femeile reclamă că se simt nevăzute și neacceptate. Și toți sunt de vină. Nimic nou sub Soare, s-au scris cărți de la începutul istoriei despre relațiile dintre cele două categorii și despre tainele acestora care n-au fost descifrate, de fapt, niciodată. Dar unicitatea fenomenului „manosferic”- bătutul cu pumnul în pieptul virtual– nu constă în mesajul lui, ci în viteza cu care se răspândește prin rețelele sociale și, mai ales, prin otrăvirea simultană, online, a minților băieților și copiilor. Pentru că, da, mare parte din publicul acestor oameni este format din copii și adolescenți!
„Părinții sunt de vină”, spun influencerii macho, „că-i lasă să se uite!” Așa este, e ceva corect în ce zic ei, tocmai de aceea ar fi bine ca sub 16 ani să fie interzisă crearea conturilor pe rețelele sociale, oricare ar fi ele. Poate doar în felul acesta profitorii nu ar mai avea de câștigat bani și followers, iar copiii noștri nu ar mai avea de pierdut timp și suflet. iată, uneori este util să-i ascultăm pe influenceri! Paradoxal, tot ei își cunosc antidotul:)
