Așa-i că-i superbă planta din poza de mai sus?
Pare a fi o Monstera adansonii cu un nou tip de variegație, dar nu e. Adică în realitate ce vedeți în poza de mai sus este o regular Monstera adansonii, care s-a procopsit cu un pui de virus mozaic.
Care-i treaba cu acest virus mozaic?
Well, informațiile de pe vaștii interneți sunt la fel de vaste, dar destul de contradictorii dacă ai nervi și răbdare să sapi cu atenție.
Practic pe unele site-uri apare informația că poate afecta mai mult de 150 de plante, pe altele că poate afecta peste 350 de tipuri diferite de plante. Deci ne putem pune de acord că poate afecta o sumedenie de plante și mergem mai departe.
Ce este el?
Este un virus care atacă plantele la nivel molecular, preluând proteine din celulele plantei infectate pentru a crește și a o cotropi complet până la final. Există trei tipuri principale de virus mozaic. Virusul mozaic de castravete (CMV) și virusul mozaic de tutun (TMV) afectează în principal frunctele și legumele. Virusul Dasheen Mosaic (DMV), adică cel care ne interesează pe noi, afectează plantele aroide, precum peace lillies, philodendronii și monsterele.
Cum acționează?
Orice plantă absoarbe lumina prin ceea ce am învățat la botanică a fi cloroplastele. Acestea transformă lumina, prin fotosinteză, în energie pentru plantă. Virusul mosaic atacă fix aceste cloroplaste, rezultatul fiind acela că plantei îi este din ce în ce mai dificil să absoarbă lumina soarelui și, în consecință, își încetinește procesul de dezvoltare.
Asa cum ne putem ușor imagina din denumirea sa, virusul a primit acest nume datorită pattern-ului mozaic care apare pe frunzele infectate. Pe măsură ce preia controlul asupra plantei, virusul creează anomalii în aspectul texturii și culorii frunzelor plantei, acestea fiind adeseori decolorate și pătate, putându-se observa o coloratură asemănătoare unui mozaic, și împiedică overall creșterea plantei.
Desigur, unii plant collectors își fac mari speranțe și cred că planta lor a devenit brusc variegată, înainte de a afla că de fapt a fost infectată și probabil o să moară.
Cauze
Principalii purtători ai virusului mozaic sunt paraziții, precum afidele, tripșii, mites, musculițele vieții, nematodele sau lăcustele (mă rog, nu e cazul de lăcuste la plantele de apartament, dar dacă ne gândim la celelalte, da). E simplu de imaginat ce se întâmplă – iau virusul din planta infectată pe care au parazitat-o și îl duc mai departe, la o plantă sănătoasă. Daar, unele surse zic că virusul poate exista și în substratul de plantare și casă fim safe aici, sfatul meu este să puneți substratul într-o tavă și să băgați tot aranjamentul în cuptor, 170-200 de grade timp de 30 de minute. Această operațiune ar trebui să omoare și mama virusului, precum și toate (potențialele) ouă de paraziți. Și dacă vă-nfioară scârba, gândiți-vă că vorbim despre douasutedegradeCelsius, orice ar fi fost acolo e demult oale și ulcele.
Simptome:
Ce-l face destul de greu de identificat este faptul că poate fi ușor de confundat cu o deficiență de nutrienți sau condiții nepotrivite de creștere. De exemplu, dacă temperatura este prea ridicată sau razele soarelui bat direct, câteva ore pe zi, pe frunzele unei Monstere, atunci cu siguranță acestea se vor îngălbeni. Sau dacă umiditatea din aer e prea mică, atunci planta își va încetini procesul de creștere. Totodată deficiențele de potasiu sau chiar udarea prea rară pot duce, de asemenea, la îngălbenirea și uscarea marginilor frunzelor, precum și la apariția unor puncte galbene – maronii pe întreaga suprafață. Ca să nu mai vorbim că aceleași efecte le poate produce și supraudarea.
Notez mai jos câteva dintre caracteristicile fizice la care trebuie să fiți atenți atunci când va stă inima în loc la gândul că frunza aia frumoasă de Monstera adansonii, care a început să se îngălbenească, ar putea fi infectată cu virusul mozaic:
– Frunzele au pete, dungi sau vezicule în diverse nuanțe de galben, alb, precum și zone verde închis.
– Frunzele sunt ondulate, încrețite sau au tot felul de alte anomalii și încetează să se mai dezvolte.
– Pe spatele frunzelor venele sunt subțiate și îngălbenite.
– Planta își încetinește procesul de dezvoltare și nu reușește să producă noi puncte de creștere.
– Fructele au aspect verucos și sunt pătate.
Și că tot vorbim despre Monstera adansonii – unele frunze, pe lângă acel pattern mozaic, ies diforme și rămân închise și strambe.
Prevenție:
Mă rog, aici lucrurile sunt de bun simț:
Carantinați orice plantă nou sosită pentru o perioadă de minim 2 săptămâni. Și, desigur, verificați-o cu atenție (lupa a devenit prelungirea mâinii meleJ) să nu aibă paraziți.
Dezinfectați ustensilele după fiecare folosire.
La transplantare folosiți substrat pe care l-ați băgat înainte o tură la cuptor.
Dacă suspectați că aveți o plantă infectată cu mosaic virus, cel mai bine este să o izolați până ce poate fi diagnosticată corect*.
Spălați-vă bine pe mâini după ce bricolați la fiecare plantă în parte.
Aș zice și să cumpărați plante numai din surse de încredere, dar la cum s-a împrăștiat Monstera adansonii cu virus mosaic prin toată Europadin niște sere olandeze, mi-e teamă că acest sfat e nițel inutil.
Și pentru că e pretty important, mai scriu aici încă o dată: verificați cu atenție fiecare plantă nouă de potențiali paraziți, înainte de a o băga în comunitatea voastră de plante.
*când zic “diagnosticată corect” mă refer la faptul că teoretic există laboratoare care pot face astfel de analize, practic eu nu am reușit să găsesc nici unul în București, marea lor majoritate fiind specializate pe analize de cereale, fructe, legume. Da’ mai sap și dacă găsesc ceva revin cu un update.
Este virusul mosaic dăunător pentru oameni?
Nu. Dar omul poate fi un factor de împrăștiere al virusului, așa că wash your hands and tools:)
Tratament
Eii, aici avem un debate:) Mă rog, dacă o să luați interneții la lins o să vedeți că 99% dintre surse zic că virusul mozaic nu poate fi tratat, singura soluție în cazul unei plante infectată fiind distrugerea ei imediată. Și când vorbim despre “distrugere”, varianta unanim promovată este aceea de a arde planta, nicidecum de a o arunca la gunoi sau o transforma în compost, deoarece virusul rămâne activ și poate infecta future plants.
Dar tot dacă săpați interneții, o să aveți surpriza de a descoperi că există niște studii care încă din anii ’90 spun că acidul salicilic este un remediu eficient împotriva virusului mozaic.
“Acidul salicilic induce rezistență la toți agenții patogeni ai plantelor, inclusiv bacterii, ciuperci și viruși, dar mecanismul prin care generează rezistență la viruși nu este cunoscut. Tratamentul prealabil al țesutului virusului mozaic de tutun (TMV) (genotip nn) cu acid salicilic a redus nivelul ARN-urilor virale și al proteinei de acoperire virală care se acumulează după inocularea cu TMV.” Ăsta e un citat de aici, să nu credeți că sunt atât de deșteaptă. Și dacă vreți să aprofundați subiectul, mai găsiți niște articole interesante aici și aici.
Mă rog, ideea e să ne păzească Bărbosu’ de așa nenorocire, dar dacă o fi să descoper că vreuna dintre plantele mele e virusată cu mosaic virus, cred că înainte de a-i da foc (hai că am murit puțin în timp ce scriam asta) aș încerca un tratament cu acid salicilic.
#DoamneFerește, oricum.
Și n-aș vrea să închei înainte să vă mărturisesc că motivul pentru care am scris acest articol este acela că săptămâna trecută s-a licitat pe ebay o Monstera adansonii cu virus mozaic. A fost inițial pusă la vânzare că fiind variegată, cineva i-a atras atenția vânzătorului că nu-i, e doar virusată, omu’ a modificat ce era de modificat și totuși cineva a scos puțin peste 60 de euro (plus costuri de transport) din buzunar pentru ea, vedeți mai jos.
Și ca să n-avem vorbe la proces, mai sus e un exemplu perfect de așa nu.
V-am pupat, ne citim săptămâna viitoare.
Și primești pe email ultimele interviuri.
Prețuim și respectăm intimitatea ta. Pentru mai multe informații, citește Politica de confidențialitate.