Andrea Tincu este designer de 20 de ani. S-a remarcat mai ales prin eșarfele de mătase cu imprimeuri pictate chiar de ea, cu care înfrumusețează o ținută, dar mai face ceva: fapte bune.
Eșarfele ei sunt diafane, bine realizate, au farmec și un concept cultural declarat. Sunt dedicate fie lui Brâncuși, fie lui Eliade, fie portului românesc, fie marilor pictori pe care îi invocă prin creațiile sale. Grija pentru detalii și principiul ei sănătos de a face business au menținut-o în această industrie. Am revăzut recent creațiile sale la #RCW, la Iași, unde am admirat din nou mătăsurile ei pe lungul catwalk din spatele Palatului Culturii.
Știu că în spatele industriei de modă sunt multe probleme, frustrări, orgolii, nemulțumiri, dar și multă creativitate, frumusețe, inovare. Andrea Tincu este un antreprenor onest care vorbește sincer despre probleme, dar și despre rezistența în timp a designerului care trebuie să și creeze, dar să și plătească salarii.
Andrea Tincu, ce temă ai ales pentru prezentarea de la acest RCW?
Colecția SS2024 Andrea Tincu este inspirată de pictura lui Klimt și de o plimbare imaginară, alături de acest artist, într-o livadă cu meri înfloriți. Sunt fascinată de pictură în general, dar și de personalitățile marilor artiști în particular.
Cum te raportezi la provocările de azi din industria modei? Care sunt ele, de fapt?
Provocările țin, în mare parte, de costuri și de puterea de a rezista pe o piață extrem de competitivă. Provocare înseamnă să poți vinde la prețurile de designer, în condițiile în care producția hainelor și a eșarfelor este uneori mai costisitoare decât o au marile branduri, care au avantajul unei producții în cantități industriale. Cred că brandul meu reușește să facă față acestor provocări, dar mereu este loc de mai bine și, din acest motiv, încerc să mă perfecționez constant.
Cum se prezintă industria textilă azi? Și mă refer exact la acest termen: industrie. Fabrici, forța de munca, etc
Lucrez în această industrie de peste 20 de ani, sunt designer Sense din anul 2008, și am văzut evoluția acestei ei în societatea românească mereu în schimbare. Industria modei nu primește ajutor de la stat, cum primesc alte industrii, astfel încât este extrem de greu să menții fabrici mari, cu mulți angajați, în special în contextul creșterii constante a costurilor de producție.
Criza Covid și cea financiară a ultimilor ani a adus și la o scădere a consumului în acest segment, ceea ce se traduce prin costuri ulterioare mai mari și o incertitudine a viitorului. Recent multe firme de textile au intrat în insolvență sau chiar în faliment și se fac în continuare eforturi mari de redresare. Mulți dintre cei care au rămas în piață și-au micșorat personalul și au redus numărul de haine produse. Nu este ușor să menții acum o fabrică sau chiar o firmă mică, dar important este să reziști și să mergi înainte.
Oamenii își doresc un produs de designer, un parfum de niță, o bijuterie prețioasă, deoarece este normal să tindem spre ceva premium.
Ce stă în spatele aparenței de lux si opulență din piața românească de creativitate?
Cred că este multă imagine, cumva normală într-o industrie dominată de spiritul estetic. Moda nu poate exista fără (aparența de) lux. Într-un fel, acesta este motorul care determină puterea de cumpărare. Oamenii își doresc un produs de designer, un parfum de niță, o bijuterie prețioasă, deoarece este normal să tindem spre ceva premium.
Realitatea dincolo de imagine înseamnă foarte multe costuri de producție, începând cu atelierul în sine și terminând cu costurile de promovare. Când vedeți o rochie de 1000 de euro, trebuie să vă gândiți la faptul că materialele costă cel puțin 250 euro, manopera este 40-50lei/ora, o ședință foto ajunge undeva la 1200/1500 euro.
Ca antreprenor, cum reusesti să faci față? Mă refer aici la partea mai puțin creativă, artistică, etc?
Pe partea artistică, suntem deja o echipă, ceea ce ajută enorm. Cred în libertatea de creație și în utilizarea artei pentru a promova o cauza importantă. Astfel, am creat campania Hommage a Brâncuși, alături de Paula Herlo, iar 10% din vânzări le-am donat către Ambulanța pentru Monumente și am reușit să ajutăm la refacerea completă a acoperișului Bisericii fortificată de la Vermeș, biserică în patrimoniul național, a cărei acoperiș s-a prăbușit în 2022. Pentru a sprijini educația, am creat eșarfa Hommage a Eliade, iar 10% din vânzări donăm către Asociația Eltera, pentru sprijinirea copiilor cu risc mare de abandon școlar.
Pe partea de antreprenoriat, am un principiu sănătos, nu îmi place să am datorii. Este foarte important să îți plătești facturile la timp și să nu ai restanțe, credite, rate neplătite. Deocamdată, mă descurc foarte bine, sunt o persoană rezistentă la stres😊.
Cum a afectat pandemia industria textila?
Așa cum am spus, industria textilă a fost foarte afectată de pandemie. Multe firme au închis, s-au restrâns și ulterior, după ridicarea interdicțiilor, nu au mai găsit oameni. A scăzut puterea de cumpărare și multe persoane au decis că trebuie să fie mai atenți cu finanțele lor, ceea ce implicit a dus la investiții reduse în garderobă. Sunt firme care au acumulat în timpul pandemiei datorii mari și care nu și-au mai revenit. Cumva, a fost mai ușor pentru firmele mici.
Ce viitor vezi în acest domeniu? Cine va supraviețui? Si, mai ales, cum?
Cred că viitorul modei va aparține atât tehnologiei, cât și inovației, inclusiv pe plan artistic. Referindu-mă strict la brandul meu, cred în sustenabilitate. Nu văd un viitor fără creativitate și fără imaginație.
Și primești pe email ultimele interviuri.
Prețuim și respectăm intimitatea ta. Pentru mai multe informații, citește Politica de confidențialitate.