Andrei Borțun, CEO The Institute : "Cred că oamenii ar trebui să vină la RDW, pentru că este mereu o gură de aer proaspăt, european și contemporan"

Andrei Borțun, CEO The Institute, ne invită la o nouă ediție, a 11-a, a evenimentului Romanian Design Week. L-am întrebat despre această ediție, dar și despre manifestările urbane, în general, nu numai RDW, care aduc arta în oraș și starea de bine, în ultimă instanță.

Mi-a răspuns că „multe dintre industriile creative din România au o performanță incredibilă în termeni de reputație internațională, fie că vorbim despre premii, public, presă specializată favorabilă sau în orice alt sens. Mă refer la întreaga arie creativă: de la zona de film, la muzică electronică și nu numai, la arte plastice, la advertising sau chiar la partea de software. Toate acestea au o unică problemă: nu sunt folosite de nimeni, în nicio strategie și în niciun plan.”

Mai jos întreaga discuție:

Ce aduce nou această ediție, a 11-a?

Ediția din acest an vine cu mai multe noutăți: pe de o parte, ne reîntoarcem în centru cu expoziția centrală, RDW Exhibition, care va putea fi vizitată în Piața Amzei. Vor fi peste 160 de lucrări din 6 categorii diferite: de la modă la arhitectură, de la design interior la design grafic, de la ilustrație la design de produs.

Pe de altă parte, tot în cadrul RDW Exhibition, avem pentru prima dată și o selecție de lucrări ale unor tineri artiști, sub formatul Young Design by Diploma, în care am adunat voci proaspete, care merită urmărite și care vor da tonul cu siguranță în domeniile lor, în anii care vin.

Tot în Piața Amzei pregătim zona de galerie & shop de design, RDW Market de unde vizitatori pot achiziționa de la produse accesibile de purtat sau folosit în viața de zi cu zi, până la obiecte de design de colecție.

Nu mai este un secret faptul că ediția din acest an este cea mai amplă, iar asta se întâmplă mai ales prin prisma numeroaselor evenimente-satelit, care vor avea loc în tot Bucureștiul. În cadrul RDW Design GO!, peste 100 de evenimente-conexe – workshop-uri, lansări, expoziții, petreceri, talk-uri, manifestări de tip bazar etc. – se vor desfășura în Capitală, iar noi le-am împărțit în 4 cartiere creative, pentru a fi mai ușor de parcurs și urmărit: Ioanid-Icoanei, Dorobanți-Floreasca, Cotroceni, respectiv Cartierul Creativ.

Totodată, pe 25 mai avem Noaptea Studiourilor de Arhitectură, când publicul larg are acces în studiourile arhitecților din București și pot vedea cele mai proaspete proiecte pe care aceștia le implementează.

De-a lungul festivalului vor avea loc o serie de petreceri destinate publicului adult, toate funcționând sub umbrela formatului RDW Social, programul nostru de petreceri. Chiar dacă nu sunt neapărat noutăți, ci aproape o tradiție pentru noi, conținutul lor este de fiecare dată altul: proaspăt și foarte conectat la prezent. Și, dacă vorbim despre publicul adult, merită menționată instalația „Echoes of Presence”.

Aceasta oferă o experiență prin care prezența vizitatorilor influențează ambientul și percepția celorlalți, printr-o serie de senzori ce declanșează efecte spectaculoase în trei spații diferite. Instalația a fost aleasă de comunitate, în urma unui concurs RDW x IQOS, și este dezvoltată de Alina Rizescu, Bogdan Ștefănescu, Alin Tatu și Denis Flueraru, cu sprijinul IQOS.

Anul acesta, accesul este liber la RDW, deci îi invităm pe toți cei care sunt pasionați de design sau pur și simplu curioși la cum mai arată scena de design românesc – să vină la festival.

Ai fost consecvent în organizarea acestui eveniment de-a lungul timpului. Care a fost motorul acestei consecvențe?

Aș spune, fără să ezit, că este vorba despre credința noastră, a întregii echipe The Institute, că un astfel de eveniment poate face mult bine orașului, comunităților creative, economiei, nouă tuturor.

Credem foarte mult în puterea designului local de a produce schimbări reale în viața urbană, de a-l face mai deschis și mai funcțional. Prin RDW, chiar asta am încercat să facem de-a lungul timpului, iar un exemplu în acest sens este modul în care am readus la viață spații diverse și clădiri neutilizate, pe care le-am repus în circuitul urban.

Anul acesta, în particular, demarăm un proces similar în jurul Pieței Amzei, alături de Primăria Sectorului 1, Primăria Municipiului București, specialiști și întreaga echipă The Institute. Împreună, imaginăm și creăm scenarii despre ce funcțiuni ar trebui să aibă această clădire acum și în viitor, pentru a aduce valoare orașului.

Ca să mă întorc la ce ne motivează însă, e extrem de important pentru noi că, de-a lungul timpului, am găsit și păstrat multe colaborări solide, cu oameni care văd lucrurile ca noi și care își doresc aceeași schimbare; că am reușit să ajungem la un dialog cu administrația publică și să căutăm împreună soluții pentru transformarea în bine a întregului oraș; și, bineînțeles, că luăm mereu pulsul publicului larg, care apreciază inițiativele noastre, iar designerii și artiștii pe care îi expunem se dezvoltă frumos, cresc, colaborează între ei și contribuie la maturizarea industriilor creative din România. Toate astea ne dau energie să continuăm ceea ce facem.

Piața Amzei avea nevoie de o astfel de revigorare. Cu toate acestea de ce nu ați permanentizat-o? Evenimentul a ales mai multe sedii centrale, ca să zic așa, de-a lungul timpului.

A fost nevoie de timp și de o serie de etape ca să ajungem aici.

Pentru puțin context, în primii 4 ani de RDW, de exemplu, ne-am concentrat pe obiectivul de a aduce pe o scenă unică, la propriu și la figurat, bresle profesionale diferite, dar cu ADN și obiective comune: design de produs, design grafic, design vestimentar, arhitectură și urbanism. Mai întâi, a fost nevoie să dăm împreună o definiție cât mai exactă, dar și cuprinzătoare a ceea ce înseamnă designul ca proces și ca rezultat final.

Ulterior, în următorii 3 ani, ne-am propus să creștem cât mai mult audiența, ajungând ca în 2019 să avem peste 30.000 de vizitatori.

În toți acești ani, am organizat expoziția centrală în diverse clădiri neștiute ale orașului, într-o încercare de a revitaliza cât mai multe spații și de a le repune pe traseul publicului larg. De a arăta concret ce se poate face, care este potențialul acestor spații și cum pot fi ele transformate de un demers creativ, cum ar fi festivalul RDW. Aici pot să enumăr Palatul Știrbei, Piața Amzei, Garajele Cobălcescu, Camera de Comerț și Industrie, Palatul Telefoanelor și altele.

Această abordare a spațiilor spectaculoase, dar nefolosite din București, a fost urmată de infrastructura pe care ne-a pus-o la dispoziție Combinatul Fondului Plastic, unde, în ultimii 3 ani, ne-am concentrat eforturile într-un adevărat demers de regenerare urbană, sub proiectul COMBINAT (demers care continuă și astăzi, și din păcate, este unic în București).

Trecând prin toate aceste etape, astăzi suntem pregătiți să ne folosim de toată experiența acumulată în cei 25 de ani The Institute pentru a demara un proiect de regândire a clădirii și zonei Piața Amzei, deci de a păstra focusul asupra acestui spațiu.

Există și evenimente satelit. Care anume? Înțeleg că vor avea loc în cartiere istorice. De ce și ce anume se va întâmpla în ele?

Așa este, cum spuneam mai sus – este cel mai amplu program de evenimente-satelit din toate edițiile de până acum.

Am ales 4 cartiere în care potențialul creativ este foarte mare și pe care le putem (re)descoperi cu ajutorul și prin intermediul unei tipologii foarte mari de inițiative, generate de actori foarte diverși, care s-au organizat independent să producă un conținut unic și accesibil special pentru RDW. Este vorba despre workshop-uri, lansări, expoziții, întâlniri și dezbateri, târguri, manifestări de tip bazar și multe altele.

Sunt absolut convins că oricine poate să-și creeze propriul traseu de interes, iar programul complet și harta evenimentelor pot fi parcurse aici.

Pe ce mizezi anul acesta ca impact?

Mizăm, ca de obicei, pe un conținut de foarte bună calitate, dar și pe o diversitate de activități (de la expoziții la petreceri), pentru toate gusturile, care fac din RDW un mod de a-ți petrece timpul liber și de a te împrieteni cu orașul, nu doar un eveniment și cu siguranță nu doar o expoziție.

În plus, vorbim despre un conținut foarte special, ales de experți în industriile creative – am avut alături un juriu format din experți locali și specialiști internaționali –, conținut care este disponibil gratuit, ceea ce sper să-i convingă pe cât mai mulți bucureșteni să descopere acest univers. Nu cred că exagerez dacă spun că ceea ce pregătim în fiecare an este demn de multe alte design week-uri din țări mult mai dezvoltate ca România.

Cât durează pregătirea unui astfel de eveniment?

În general, ne rezervăm undeva între 8 și 12 luni pentru a pregăti festivaluri de talia Romanian Design Week. Este un proces laborios, care presupune sincronizarea multor agende și colaborarea cu mulți alți parteneri și cu instituții diverse.

Însă de fiecare dată când vedem rezultatul, știm că merită tot efortul și am lua-o oricând de la capăt.

De ce anume are nevoie Bucureștiul pentru a „trăi”?

Dincolo de mai multe inițiative urbane deschise publicului larg și evenimente cultural-creative, aș spune că are nevoie de obiective și strategii aferente, dar și de un proiect de branding consistent. Mă refer la proces și nu la rezultat, care să ne spună nouă și altora, care sunt motivele pentru care Bucureștiul ar putea să ne placă sau chiar să îl iubim.

Ce inițiative urbane ar trebui luate pentru ca tot anul să ne „lovim” de artă în jurul nostru?

Multe dintre industriile creative din România au o performanță incredibilă în termeni de reputație internațională, fie că vorbim despre premii, public, presă specializată favorabilă sau în orice alt sens. Mă refer la întreaga arie creativă: de la zona de film, la muzică electronică și nu numai, la arte plastice, la advertising sau chiar la partea de software. Toate acestea au o unică problemă: nu sunt folosite de nimeni, în nicio strategie și în niciun plan.

Astfel, provocarea este de a ne recăpăta sau de a ne căpăta încrederea. În antreprenori din aceeași breasla sau din domenii conexe, în autorități, în public, în viitor. Și, pornind de la această încredere, să construim mai larg, pe termen lung, alături de alții, integrând agende diferite în jurul unor obiective comune. Avem nevoie de un sistem care să unească agende, strategii și obiective comune sau complementare. Doar prin consultare, colaborare și parteneriat între sector public, privat, societate civilă, antreprenori pot apărea rezolvări sau schimbări sustenabile pentru ca tot anul să ne „lovim” de artă în jurul nostru.

Care sunt preferații tăi anul acesta la RDW și ce nume ți-ai trecut în calendar pentru anul viitor?

Ca de obicei, sunt extrem de nerăbdător să văd tot conținutul RDW Exhibition, nu aș putea să aleg niște nume. Și abia aștept să mă pot plimba prin oraș și să descopăr locuri noi și oameni creativi pe care poate că nu îi cunosc atât de bine în acest moment.

Ce a fost mai dificil de realizat anul acesta și ce a fost mai ușor de făcut?

Ceea ce ar părea dificil din exterior este și ceea ce aduce una dintre cele mai mari satisfacții ulterior. Sunt multe entități care trebuie să-și alinieze agende diverse, să ajungă toate pe un teren comun. Pentru noi însă este un proces natural, pentru că știm că proiectele care chiar schimbă fața orașului nu se pot gândi, implementa și urmări corect decât în parteneriate largi și bine desenate – cu antreprenori și mediul de afaceri, dar și cu mediul academic, societatea civilă, rezidenți, asociații profesionale și reprezentanți ai administrației publice. Ne bucurăm de toate conexiunile care se produc în acest proces, când iese ceva mai mare și cu siguranță mai durabil, mai cu impact pentru realitatea din jur.

Cel mai ușor lucru? Faptul că putem trece de lucrurile mai dificile și asta datorită echipei The Institute, o echipă închegată, care lucrează de mult timp împreună, care știe foarte bine mecanismele proiectului și care găsește o soluție pentru orice problemă care ar apărea.

Cum ar suna cea mai tentantă invitație pe care ai face-o pentru a chema publicul la RDW?

Cred că oamenii ar trebui să vină la RDW, pentru că este mereu o gură de aer proaspăt, european și contemporan. Pentru că este un festival care sper să contribuie la buna reputație a Bucureștiului și a României, care să crească optimismul social local, fie și pentru simplul motiv că asta face designul în general: îți vorbește despre și pentru un viitor mai bun.

Cum închei de obicei un astfel de eveniment? Ce satisfacții ai și ce minusuri îți propui să rezolvi la ediția următoare?

Cu o mare petrecere. Ultima petrecere din festival, care de altfel este și preferata mea, dedicată oamenilor direct implicați, într-un fel sau altul, în realizarea acestei ediții Romanian Design Week. Vorbesc despre aproximativ 2.000 de oameni: echipele Institutului și colaboratorii săi, furnizori, voluntari, sponsori, finanțatori publici, universități, parteneri media și jurnalişti, invitați străini, curatori și speakeri de la RDW TALKS, peste 120 de studiouri cu lucrări expuse în RDW Expo, peste 100 de organizații de la RDW Design Go, artiști și barmani de la RDW Social, tineri designeri de la RDW Young Design powered by Diploma, retaileri de la RDW Market, sute de arhitecți de la RDW Noaptea Studiourilor de Arhitectură, agenți de securitate, tehnicieni, custozi, mașiniști, șoferi.

Satisfacția mea stă în faptul că am mai descoperit o nouă serie de artiști și creativi talentați, că am reușit să ducem puțin mai departe ideea că avem nevoie de colaborare pentru a face mutări sustenabile pe termen lung; iar lucrurile la care mă gândesc în permanență sunt cum să atragem alături de noi mai multe comunități și mai mulți stakeholderi care să preia energia festivalului și să o transforme în inițiative pentru toată România.