Ziua 4. Social media și mărul otrăvit când #stau acasă

Ziua 4. Social media și mărul otrăvit când #stau acasă

Ziua asta a fost altfel.

M-am trezit cu gândul la live ul pe care urma să-l fac (și l-am făcut) cu Ileana Badiu pe Instastories.

Mi-a plăcut. Am stat de vorbă 45 de minute (!) despre felul în care ne raportăm la ceea ce trăim, la cum să ne purtăm și ce să facem în această perioadă.

Lumea este speriată. „Ne pierdem joburile, sărăcim, economia cade și vom muri de foame”. Nu, nu cred, și știți de ce? Pentru că suntem cu toții în această situație și cred că vom găsi cumva niște puteri ascunse prin spiritul nostru care să ne ajute să ne ridicăm.

Am văzut multe solicitări din partea actorilor care ne îndeamnă să cumpărăm bilete pentru a le susține activitatea și eu cred că ar trebui să o facem. Apoi am văzut pe social media multe companii schimbându-și felul de a comunica. Social media a devenit puternică, foarte puternică zilele acestea.

Dar atenție, poate fi și mărul otrăvit dacă nu știi ce să iei din coșul ei.

China nu mai are noi cazuri, cei care sunt infectați vin din afara graniței. Germania intră în zona roșie, Franța e „în război” cum spune Macron, am văzut azi imagini cu Parisul pustiu. Nici în filmele de groază, sau apocaliptice nu am văzut o asemenea scenă.

Fericirea, șampania și zâmbetul au dispărut de pe străzi. În case s-a strecurat spaima, și îndoiala, și tensiunea.

Chiar și noi am simțit în seara asta un pic de agitație:). Am vrut să punem muzică, unul a vrut ceva, altul ceva, iar Theo ne-a pus …nu știu, ceva house, sau nu știu cum se cheamă… În fine, o „bucurie” de muzică la care dai cu pumnii în pereți. Mă rog, ne-am adaptat și la asta.

Mi-a spus că am o reacție de boomer. Am râs. Nu sunt boomer, mama este, dar înțeleg ce vrea să spună:)

Am terminat de văzut Contagion, filmul pe care dacă l-aș fi văzut în 2011 aș fi zis că e prost. Și este, doar că este un film prost care reflectă unu la unu realitatea de azi.

E ziua a 4-a. A patra de la decretarea stării de urgență, nici nu mai știu a câta de când stau, efectiv, în casă. Citesc, dar nu-mi stă azi mintea la asta, îmi pierd timpul pe telefon și la televizor.

E clar că îmi trebuie un program, altfel mă voi risipi.

Am de muncă mult. Mâine- un interviu pe care îl aștept de ceva timp și dimineața la 10, 30 încă un live  pe Instastories împreună cu Ileana Badiu.

Ne auzim dimineață, dacă vreți să ne și scrieți, ne găsiți pe conturile noastre, ale Ilenei și al meu.

Ps: Se întrevăd tratamente, s-a spus chiar despre soluția „Timișoara”, oraș unde s-au vindecat 16 persoane și unde un medic de la spitalul Babeș a aplicat un tratament antiviral folosit pentru cei cu HIV.

Apar soluții și apar speranțe, s-a dat chiar un termen de 10 săptămâni. Luna iunie pare sfârșitul acestui arest la domiciliu.

Sorin Mihalache, omul pe care îl vânez de mult timp pentru un interviu, un geniu aș spune și am proprietea termenilor, a spus cândva, la o conferință: dacă Dumnezeu îngăduie ceva, atunci îngăduie și apariția oamenilor providențiali în acel moment, pentru acel ceva. Era vorba despere evoluția tehnologiei și a Inteligenței Artificiale, dar cred că se poate aplica și acum.

Ecranul televizorului este fereastra mea spre lume și văd prin ea și efort, și muncă, și dăruire, și idei și văd și nemernici, ucigași, în ultimă instanță, care au îmbolnăvit prin minciună pe alții.

Se vede așa… ca un fel de cernere. Nu simt teamă, ci o imensă solidaritate.

Noapte bună, mâine e o nouă zi. O zi care va fi mai bună decât azi.

Lasă un comentariu: