A făcut din brandul Murmur o bijuterie. Andreea Bădală, unul dintre designerii români cu o carieră lungă, constantă, ascendentă, este un #AIconicpeople. A creat în acord cu propria sa personalitate. Senzualitatea, femeia, relația dintre bărbat și femeie, toate acestea au fost subiectele ei de meditație și de creație. E artist. E antreprenor. E femeie. E doer.
Cât din ce ai trăit se reflectă în businessul tău?
În business, sau în creație? De fapt, ele se leagă…
Nu, în ceea ce este Murmur acum și ceea ce ești tu, acum.
Păi ele se leagă, nu pot fi separate. E o mare diferență între felul în care pornește un designer la drum și felul în care pornește un om de afaceri. Un designer, așa cum mi s-a întâmplat și mie, pornește la drum din nevoia de a se exprima, de a răspunde la o întrebare existențială. Toți creativii cred că pornesc așa.
„Scopul unui creativ este de a găsi sens prin căutările lui”
Toți își pun o întrebare existențială?
Fără să-și dea seama, toți creează din nevoia de a primi răspunsuri la ceva…
Și tu la ce întrebare a trebuit să-ți răspunzi?
Orice om care creează cred că vrea, în primul rând, să se cunoască pe sine, apoi vrea să înțeleagă care este interacțiunea lui cu restul oamenilor. Și este mai simplu pentru un creativ, că o poate face cu propria sa creație mai degrabă decât să se expună el, ca persoană, în vreun fel. Și eu sunt o persoană destul de interiorizată. Nu sunt antisocială, dar am momente în care nu vreau să vorbesc cu nimeni, pentru că am eu niște lucruri de rezolvat în mine. Deci între un creativ și un om de business, diferența este dată de scop. Scopul este diferit. Scopul unui creativ este de a găsi sens prin căutările lui. Eu am început cu scopul de a găsi sens pentru relația dintre femeie și bărbat, sens pentru definiția femeii, sens pentru interacțiunea ei cu restul lumii. Tot ce fac este o căutare a mea. Primul meu scop a fost să-mi dau seama ce e cu mine, femeia. Încerc să înțeleg în ce m-am născut, cu ce m-am născut, care e interacțiunea mea cu bărbatul. Nu e doar despre mine, e un eu foarte extins. Eu mă pierd în eul acela mai mare, personajul care se transformă în Murmur.
„Ceea ce fac eu nu cred că este pentru o femeie tânără, pentru că o femeie foarte tânără, o să sune ciudat și dur, dar nu e încă femeie.”
Banii nu te-au interesat?
Stai că ajungem și acolo… În primul rând e componenta de sens pe care tot timpul creativul o are. Și, da, apoi e și componenta financiară pentru că, până la urmă, e o chestie practică. Eu nu ofer doar un serviciu, eu ofer un produs. Ceea ce înseamnă cheltuieli, organizare, echipă, asumarea de roluri, investiție, un șir întreg… Eu fac schițe, planning, expunere, prototip, îl și produc, îl distribui, îi fac și PR-ul și marketingul.
Câți sunteți cu totul?
15. E o echipă nucleu mică și de la ea plec și lucrez cu externi. Dau de lucru multor fabrici care sunt mult mai specializate decât ce aș putea face eu în studio. Eu am și tipul de produs body, dar și rochie. Nucleul de producție este in house, în rest lucrăm cu cine avem nevoie să lucrăm. Agenți de materiale, producători specializați pentru ce avem noi nevoie… După modelul vestic, să zic…
Cum a crescut brandul în ultimul timp?
Din 2017 în 2018 am crescut cu 35%. Suntem la un nivel la care încă putem crește mult.
Îți pot da exemplul unei cliente autentice: are 45 de ani, arată bine, dar nu asta este ceea ce contează, ci ceea ce transmite, atitudinea ei, felul în care se bucură de ea și de ce i se oferă în jur, felul în care se bucură de relația cu bărbatul ei, sau… nu.
Ce lipsește în România pentru ca vânzările tale să crească mai mult?
Interacțiunea cu produsul, pentru că eu nu fac un produs simplu ca fitting. Trecând de poezia brandului de care vorbeam mai devreme, ajungem la un lucru foatrte practic: fittingul. Hainele mele sunt bazate pe un fitting foarte bun, pe ideea de a scoate în evidență formele feminine. Ori, dacă nu ai interacțiunea cu produsul, cam câtă încredere să ai să-ți comanzi o rochie de pe site care costă 500 de euro? E greu. În schimb, dacă ai experiența asta în care probezi de mai multe ori, atunci ai încrederea să comanzi. Ai parte și de servicii de boutique în care cineva te consiliază, are o relație cu tine, te îndrumă… Suntem încă la un nivel la care ne dorim și îmi doresc să reușim, asta și dacă vom avea multe, sute de comenzi online, acest tip de apropiere cu clientul.
Revenind la întrebarea ta, lipsește interacțiunea cu produsul.
Targetul tău este o femeie tânără și slabă?
Nu. În primul rând, ceea ce fac eu nu cred că este pentru o femeie tânără, pentru că o femeie foarte tânără, o să sune ciudat și dur, dar nu e încă femeie. Nu are straturile de experiență care să o facă să ajungă la concluzia că nu este nevoie să se compare, nu este nevoie să accepte că există lucruri care să o pună sub nivelul pe care l-ar merita. E un proces de cunoaștere și de discuție cu ea însăși care o face să ajungă la stadiul de a fi femeie. Atunci poate consuma la un nivel real Murmur. Există cliente autentice și există cliente care au văzut la cineva, sau cărora li se pare cool. Toată lumea intuiește, de fapt, ce e cu acest brand. Îți pot da exemplul unei cliente autentice: are 45 de ani, arată bine, dar nu asta este ceea ce contează, ci ceea ce transmite, atitudinea ei, felul în care se bucură de ea și de ce i se oferă în jur, felul în care se bucură de relația cu bărbatul ei, sau… nu.
Într-o lume în care mulți bărbați sunt emasculați, multe femei sunt singure, cum ne mai definim unii în raport cu ceilalți?
Ne redefinim, cred. Și eu încerc să îmi răspund la întrebările astea și prin ceea ce creez, dar și personal. Pentru că nu pot face o colecție care este mai matură, decât dacă eu însămi mă mai maturizez un pic…
Și te-ai maturizat?
Da, un pic (râde)
Ce ai făcut mai exact? Ce ai înțeles?
Că o haină e foarte mult despre felul în care e purtată și atunci pur și simplu nu mai e nevoie să demonstrezi nimic. Pentru că e vorba de potrivirea dintre haină și purtător.
Cum era mama ta?
Foarte dedicată nouă, familiei, mie și fratelui meu…
Unde ai copilărit?
În Siria. Am stat acolo 4 ani, dar exact la vârsta la care acești ani contează. De aceea am refuzat să aflu ce se întâmplă acolo, pentru că vreau să mă protejez. Doare prea tare.
Cum era mama ta? Elegantă?
Nu, mai degrabă foarte comodă. E genul de femeie care și-a dorit să fie tot timpul foarte activă.
Ce spune despre hainele pe care le faci tu?
Îi plac foarte mult și plasează purtătoarea lor foarte, foarte sus. Ca și mine, vede hainele Murmur ca pe o expresie de putere. Nu cred că te îmbraci în hainele Murmur ca să arăți că ai făcut sală. O femeie puternică – și înțelege fiecare ce vrea prin acest cuvânt- îmbrăcată în MURMR, poate fi cu adevărat intimidantă pentru un anume tip de bărbat, pentru misoginul devenit așa din panică.
Ce te amuză? Nu pari genul care să râdă în hohote…
Mă amuză niște glume total stupide, mă amuză schimbarea de roluri în viață, dar făcută foarte ușor…
Cine te ajută la business?
Echipa. Uneori mă trezesc dimineața și realizez că oamenii cu care lucrez sunt lângă mine pentru că eu am creat o lume, și de la mine a pornit totul. Dar ei sunt acolo pentru că își doresc, pentru că ei cred în povestea pe care am creat-o.
Care e mantra Murmur? Care sunt cele trei cuvinte care pot spune ceva despre brand?
Nu am o mantră oficială. Dar întrebarea ta e valabilă și la un nivel intuitiv. Și la acest nivel, aș putea spune că e „fantezia de a fi femeia”…
Ce reprezintă banii pentru tine?
Un mijloc de a avea libertate. Pentru un om creativ, banii reprezintă mijlocul prin care pot face ce mi-am propus, un mijloc care îmi oferă o libertate de mișcare, ca să călătoresc, să aflu ce e nou și să-l să aduc în creația mea, un mijloc care îmi oferă accesul la rafinament… Pentru că rafinamentul e și acel ceva care nu costă, dar și acel ceva care costă. Banii mai înseamnă și un mod de a-i premia și a-i bucura pe cei care lucrează cu mine.
Ce poți când nu porți Murmur?
Aș împărți totuși în două răspunsul. În ce port acasă și ce port în afara ei. Aseară stăteam cu o clientă, mi-a făcut mare plăcere, am ajuns în noapte, târziu. Ar fi vrut să cumpere o piesă care se purta doar în casă, deși e clar că ceea ce fac eu în ultimele sezoane e pret a porter, dar mai sunt câteva piese din colecțiile anterioare când eram mai experimentală. Și eu îi explicam cât de frumos este să ai plăcerea asta de a te îmbrăca într-un fel care să te facă să te simți bine, fiind singură, sau cu iubitul. Poți primi prieteni îmbrăcată altfel în casă. Îmbrăcămintea, pentru mine, înseamnă ritual. Înseamnă crearea unei stări printr-un obiect fizic, printr-o mișcare. Și ea a zis nu, nu aș putea.
Și a cumpărat o mulțime de lucruri pentru ocazii foarte clare. Eu, de pildă, nu fac asta. Eu nu leg hainele de momente, am o altă gândire. În fine… și, la final, am vorbit cu colegul meu care se ocupă de showroom și care mi-a zis hai să-i facem cadou piesa asta, să o ia acasă și să experimenteze starea. S-a bucurat foarte mult… Revenind, acasă îmi place să experimentez din zona istorică. E filmul meu: multe vintage-uri, paharul meu de vin, un furou din 1920, un kimono făcut de mine și niște pantofi pe care îi port în casă și pe care i-am cumpărat doar pentru asta. Nu-ți imagina că sunt o leșinată pe canapea (râde), eu pot să și citesc așa… Pur și simplu nu-mi place să fiu un ursuleț în casă. Dincolo de zona de experimentare, afară port, când nu port ceva de la mine, piese de la designeri, Chalayan, Andersen, îmi iau așa câteva piese pe care știu că le-aș combina și m-aș simți eu. Branduri ca Toga pentru pantofi și de fapt, ca să combin cu piesele mele, caut foarte mult basicuri foarte bune, care… sunt greu de găsit.
Ești propriul tu desen?
Dacă asta înseamnă că mă studiez foarte mult, aș folosi un alt cuvânt: mă analizez foarte mult. Și asta fac de vreo 4, 5 ani încoace.
Și înainte ce făceai?
Îi analizam pe ceilalți foarte mult (râde)... Am realizat de curând că ceea ce fac mă reprezintă total ca persoană, numai că am învățat să gândesc mai practic. Clientele cumpără pentru un anume eveniment sau ocazie, eu nu creez așa și a trebuit să învăț să fac asta.
Ce părere ai despre repurtări?
Cred că e greu să porți de mai multe ori o piesă deosebită. Piesele pe care le poți purta mai des sunt piesele pe care le combini. Noi vindem rochii, dar mult mai mult, vindem bodyuri și fuste. Le recontextualizezi și arată foarte bine.
Ca orice manager, te gândești la viitor, nu-i așa? Ce va conta pentru businessul tău, în condițiile în care lumea se schimbă atât de repede? Ce va descrie brandul tău?
Experiența. Am creat deja conceptul MURMUR Hotel care este un brand experience event transformat în petrecere. E o micro lume prezentată într-un hotel, acolo unde invitații pot participa la un pictorial în direct, dacă vrei. Ei devin personaje în cadrul respectiv și dau o semnificație și mai mare produsului. Și, acum câteva săptămîni, când a avut loc evenimentul, am avut senzația că invit pe cineva în casa mea, în emoțiile mele, înlăuntrul meu… Și asta se leagă și se transmite în tot ce înseamnă dezvoltarea brandului. Colaborarea. Funcționez mult pe încrederea în oameni, chiar dacă am fost de câteva ori dezamăgită… Mă bucur că am în continuare încredere în oameni pentru că am și de ce. Am în continuare oameni fantastici în jurul meu. Mai mult decât atât, mi se pare un super atu faptul că producem în România. Și în micile fabrici și ateliere cu care lucrăm, suntem singurul client român. Dar ca mine mai pot fi și alții. Și faptul că la rândul nostru avem clienți mai mici, dar cu care ne vedem mai des, care plătesc la timp tocmai pentru că sunt mici, mă gândesc că-i poate inspira și pe alții să facă la fel.
De asemenea, sper să pot ajunge să-i pot convinge și pe producători să facă ceva. Valoarea adăugată este aur, pe bune! Fabricile fac volum foarte mare, în general vorbind, încăsări foarte mari, cheltuieli foarte mari și un profit mic. Dacă ei ar scoate o linie a lor pe care, dacă nu știu s-o facă, pot colabora cu cei care știu design, marketing, pr, etc, atunic profitul s-ar mări considerabil… Fabricile din Italia fac asta. Dacă cineva e specializat pe maiouri tetra, de ce să nu iei un designer, un marketing și un om oe distribușie, să-ți faci un mic brand și să-ți plătești oamenii pe care altfel, între contracte îi trimiși acasă. On a long term îmi doresc să conectez oamenii din industria asta să facă ceva, pentru că altfel rămânem o șară de producători…
