John Florescu este producător executiv al documentarului „Regele Mihai- Drumul spre casă”, asta după ce a mai realizat unul despre Majestatea Sa, numit „Războiul Regelui”.
John Florescu este fiul istoricului Radu Florescu și este descendent al unei familii vechi de 5-600 de ani. A studiat istorie, politologie, filosofie și economie la Boston College și Oxford.
Domnule John Florescu, de ce ați mai făcut un film despre Regele Mihai? Știu că ați realizat în 2016 un film, Războiul Regelui. De ce acum un altul?
Pentru că atunci, în 2016 am ales să terminăm filmul cu plecarea regelui din Sinaia cu trenul spre libertare… A fost un final care a venit natural, după o oră întreagă ieșită la montaj din ore și ore de materiale video. Și, deși am spus atât de multe în film, am realizat că ne-au mai rămas încă multe de adăugat, lucruri pe care nu le știe nimeni, sau pe care le cunosc doar foarte puțini…! Lucruri care au fost ascunse de comuniști și de oamenii regimului comunist. Mai mult, în 2003 am avut 5 sau 6 ore de material video din care am folosit doar 30 de minute în „Războiul regelui”, deci 4, 5 ore nu au văzut niciodată lumina ecranului. Așa că am decis că sunt multe povești aici care trebuie spuse…
Ce aduce nou filmul ”Regele Mihai- Drumul spre casă”?
Am găsit lucruri interesante prin dosarele CIA lucruri pe care nu multă lume le știe, poate doar istoricii. Am aflat că lucruri interesante despre Frank Wisner, unul dintre fondatorii CIA, care a fost în România în timpul celui de-al doilea război mondial ca agent la Statelor Unite și care cred că l-a cunoscut pe rege.
Când Regele a venit în Statele Unite în 1948 să se întâlnească cu președintele Truman, acesta nu a petrecut prea mult timp cu Majestatea Sa, lucru care ceea ce l-a dezamăgit pe Mihai.
Dar CIA-ul a fost mult mai interesat de persoana regală pentru că era perioada în care începea războiul rece dintre Kremlin și Casa Albă, adică dintre libertate și opresiune. Și au decis că au nevoie de o figură puternică pentru a avea un avantaj în acest nou război, ori un rege venit din Est în Vest, înrudit cu toate casele regale ale Europei, era exact ceea ce le trebuia. Și de aceea l-au abordat, oferindu-i o reședință în Statele Unite și o sumă care ar fi echivalentă azi cu o jumătate de milion de dolari anual, ca să accepte să lucreze cu ei.
Era foarte tentant pentru un om care avea copii, familie, dar care rămăsese fără patrie și fără mijloace de existență. Inițial Regele a avut o reacție favorabilă la propunerea CIA, dar apoi s-a retras spunând că nu vrea să fie implicat în niciun scandal și am sentimentul că regele a avut o problemă legată de încredere la adresa Statelor Unite care au abandonat România în mâna rușilor.
Am aflat din arhivele poliției elvețiene despre toate aceste supravegheri, despre cum elvețienii îi urmăreau pe securiștii români care îl urmăreau pe Regele Mihai și cum agenții CIA îi urmăreau pe toți.
Așa a crescut, cu neîncrederea în tatăl său, cu o mamă care a fost exilată, cu momentul Yalta în care a fost așa de dezamăgit de faptul că România a fost abandonată chiar de ai lui- așa cum îmi spunea Prințul Philip cu care am avut o discuție la Palatul Buckingham.
Și atunci CIA, văzând că nu poate lucra cu regele, a ales o altă cale și anume a trimis 500 de oameni parașutați în România pentru a destabiliza regimul care se instalase. Ar fi vrut să-i trimită în numele regelui, dar el nu a fost de acord! Au încercat să-l manipuleze și toată lumea era cu ochii pe el. Securitatea era de asemenea cu ochii pe el, de altfel Securitatea a și fost cea care l-a pus în tren spre Lausanne, deși Regele atunci nu știa dacă va ajunge în Elveția sau… la Moscova. Se temea că va avea același destin ca Romanovii…
Deci Securitatea a fost permanent pe urmele regelui?
Da, chiar au închiriat apartamente în jurul locuinței sale din Elveția, infiltrându-se chiar în cercul lui apropiat. Regele știa de anumite persoane, de altele, nu. Pentru că Securitatea se implicase, poliția elvețiană a aflat și stat și ea cu ochii pe securiști, ceea ce poate adăuga un element comic situației. Am aflat din arhivele poliției elvețiene despre toate aceste supravegheri, despre cum elvețienii îi urmăreau pe securiștii români care îl urmăreau pe Regele Mihai și cum agenții CIA îi urmăreau pe toți. De asemenea și britanicii erau implicați, pentru că Regele Mihai fiind descendent direct din Regina Victoria, avea dreptul la protecție.
Dar se spune în film că a plecat din Sinaia fără prea multe lucruri, noi învățând la școală că dimpotrivă, a plecat cu trenul plin de aur!
Nu, au fost supravegheați și urmăriți și el și familia lui pe când mergeau prin castelul Peleș pentru a-și face bagajele, ca nu cumva să ia lucruri prețioase. Avem chiar o filmare cu bagajele familiei regale la Lausanne după ce a ajuns trenul, era în total 6 valize. Nu spun că știu totul despre acest transport, despre arta românească pe care au adus-o cu ei, dar sigur știu că ziarele care au apărut a doua zi cu Regele Mihai titrau ce era „Pas D`argent”- fără bani.
Regele Mihai a fost un rege fără țară, dar cu o cauză
De ce era un om special Regele Mihai?
Pentru că era un om modest, își expunea modestia cu naturalețe și nu se rușina de ea. A început în Anglia, după ce a părăsit România, o afacere, o fermă cu pui, vindea ouă în piețe, dar nu a avut succes, nu se puteau întreține din asta, apoi a fost brocker la Bursa din New York, unde a dat și a luat un examen de angajare. A fost întrebat cum se numește și el a răspuns King Michael of Romania, și atunci a primit numele de Michael King.
Sunt două lucruri foarte triste în film: viața lui, destinul lui și faptul că România a fost lăsată în urmă. Credeți că toate acestea explică ce s-a întâmplat în România după 89?
Aș începe cu ultima întrebare și anume că am fost șocat de felul în care însuși Regele a fost conștient de felul în care națiunea, oamenii, românii s-au schimbat, despre cum românii și-au pierdut spiritualitatea și credința, a văzut cum comunismul i-a făcut chiar pe unii membri ai familiei sale să se șantajeze reciproc, a văzut cum doar pentru a repara un perete și a pune o cărămidă, țăranii trebuiau să întrebe autoritățile și să primească o aprobare. Chiar și pentru acest simplu gest!
Eu cred că a văzut cum România devenise un muribund care nu se putea vindeca. A întâmpinat după 89 un obstacol imens când a vrut să vină înapoi în țara lui. Cineva mi-a spus că la final el nu mai avea încredere în nimeni. Fusese doar trădat de atât de multe ori și de atât de mulți oameni chiar și de propria lui familie! Prințul Philip mi-a spus că nu putea să facă ceea ce aștepta Regele Mihai, el, care pierduse milioane de oameni, și anume să se pornească un război pentru România. Nu era posibil…
Din păcate, Regele Mihai a fost abandonat de tată, mama lui a fost separată de el, a fost lăsat fără țară… Regele Mihai a fost un rege fără țară, dar cu o cauză.
Dar a fost și figură istorică importantă care a influențat sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Da, New York Times a scris despre asta, cum că prin arestarea lui Antonescu și întoarcerea armelor, războiul s-a încheiat cu 2, 3 luni mai repede.
A susținut în orice moment al vieții sale România…
Da, și să nu uităm interviul pe care l-a dat în iulie 1989 în care-i încuraja pe români să lupte. Și asta a demonstrat curaj. Iar atunci când a încercat să vină în România, a fost întors din drum. Dar nu s-a lăsat, acest bărbat a continuat să influențeze mediile internaționale în favoarea României, unul dintre lucrurile pe care le-a grăbit a fost intrarea țării în NATO! Până la urmă, Regele Mihai era omul unei epoci, adică cine mai putea spune, cum a spus el, că a luat prânzul cu Hitler?
Da, ceea ce nu i-a plăcut deloc…
Exact!:)
Cu toate acestea, ultimul lui drum, cel spre mormântul de la Curtea de Argeș a fost unul plin de oameni din toată România, l-au însoțit pe acest ultim drum regretele și tristețea unui popor întreg… Parcă istoria s-a răzbunat, nu?
Cumva asta mi-a amintit de funeraliile lui J.F Kennedy din 1963 după ce acesta a fost asasinat. Aveam 9 ani, dar îmi amintesc de acest moment în care America a lăsat tot ce făcea și s-a uitat la televizor urmărind evenimentele. Era o liniște peste tot, toți eram cu gândul la tot ceea ce făcuse acest om pentru țară… J.F Kennedy, cel plin de tinerețe, de optimism, de grație, de eleganță. La asta m-am gândit atunci când am urmărit ultimul drum al regelui. În discuția pe care am avut-o cu el, l-am întrebat printre altele: „care este diferența dintre un rege și un președinte?”
Mi-a spus ”Interesantă întrebare… Noi suntem născuți pentru rolul nostru, nu suntem conectați cu niciun partid politic, nu suntem îngrijorați de voturi și alegeri, nu alergăm după bani. Suntem aici pentru ca lucrurile să meargă într-o direcție bună”, ca un arbitru care, pe teren fluieră pentru ca jucătorii să respecte regulile.
Nu cred că românii au avut o astfel de personalitate care să facă asta, deci ceea ce am văzut în România acelei zile în care regele era înmormântat a fost, de fapt, expresia unei adânci nevoi a românilor de a avea eroi, pentru că eu cred că le plac eroii și cred că au văzut un erou și în Regele Mihai și în Regina Maria!
Filmul a fost lansat pe History. Ce feedback aveți?
La premieră a avut cea mai mare audiență pe care a avut-o vreodată vreun film pe acest canal. În 2022 filmul va putea fi vizionat în 44 de țări și tot atunci vom organiza, dacă ne va permite situația, un turneu în România.
