Ovidiu Tuduruță este sucevean, trăiește la București, are un frate care lucrează într-o echipă ce monitorizează frontierele Uniunii Europene. Ovidiu are 32 de ani, a lucrat la Bruxelles 5 ani pentru politicile de tineret în cadrul European Disability Forum. Vine dintr-o familie simplă în care principiile de viață au fost munca, credința, iubirea. Mama a ales să plece în străinătate unde a oferit îngrijire medicală la domiciliu. Din acest motiv, și nu numai, Ovidiu a creat o aplicație fantastică, una care ne poate ajuta pe toți: o aplicație ce aduce serviciile medicale la domiciliu, „Beesers”, fie al tău, fie al părinților tăi, sau al celor dragi, dacă ești la birou, ești plecat din țară sau, la rândul tău, nu te poți deplasa să-i ajuți.
Am vorbit cu Ovidiu Tuduruță și a fost o plăcere. Mi-a spus că cel mai mult îi place să studieze, să afle, să citească. Este nevăzător, dar asta nu este nici o virtute- spune el- nici un punct sensibil al acestui interviu, este pur și simplu o dizabilitate pe care Ovidiu Tuduruță a ales să o întoarcă în avantajul său. Respectul meu!
Iată cum ajută concret, Beesers:
- Startup-ul Beesers este prima aplicație mobilă care facilitează livrarea serviciilor medicale la domiciliu, conectează printr-un singur click personalul medical calificat și pacienții.
- Oferă pacienților posibilitatea de a face programări online în funcție de adresă și de nevoile medicale, dar și accesul la consultarea costului fiecărui serviciu înainte de achiziție.
- Beneficiile principale aduse de Beesers pentru pacient includ: monitorizarea de la distanță, facilitarea unui dialog în timp real între medic/asistent și pacient, timpul foarte scurt în care poate fi rezervat serviciul, detalii despre personalul medical desemnat să ofere asistență și posibilitatea de a evalua serviciile oferite
- Beneficiile principale Beesers pentru clinici partenere/medici includ: facilitarea unei bune organizări a calendarului personal, venituri suplimentare într-un cadru de siguranță și flexibilitate, programe de loializare
- Beesers este prima și unica platformă tehnologică care aduce asistența medicală acasă.
- În aplicația Beesers poți selecta specialistul după preț și după evaluările celor care au rezervat înaintea ta.
Ovidiu Tuduruță, să faci o aplicație ca „Beesers”, nu-mi pare ușor deloc. Cât de complicat a fost?
Da, de fapt nu știu cât de complicat a fost, cât migălos. Să digitalizezi scenarii offline, din viața reală, să spunem așa, să le transformi în algoritmi informativi, înseamnă o capacitate deosebită a gândirii anticipative și multe resurse implicate. Practic, softul este un robot căruia tu trebuie să-i explici în permanență, să anticipezi și să-i dictezi cum să reacționeze dacă se întâmplă ceva. Și, ca s-o iau mai simplu, dacă îți comanzi o pizza prin telefon, suni și o primești, ei bine, în detaliu, toate aceste simple operațiuni, dacă le desfaci în bucăți, rezultă foarte mulți pași: cine răspunde, ce se întâmplă dacă nu ajunge comanda, sub ce formă ajunge, și așa mai departe. Să digitalizezi un scenariu din viața reală implică efort mult.
Ce nevoie te-a determinat să creezi Beesers?
În primul rând, dincolo de faptul că m-am lovit eu de această nevoie, pentru că mă scoate din sărite să merg la spital unde să aștept să fac un anumit tratament sau o investigație, o aplicație nu este creată totuși dintr-o nevoie personală, pentru că s-ar putea să fii singurul care o are. Am o experiență în familie legată de unul dintre părinții mei care, la un moment dat, a luat drumul străinătății unde a făcut îngrijire medicală la domiciliu și pentru noi a fost o suferință, pentru că niciodată nu am știut cum muncește, în ce condiții, dacă i-a plăcut, dacă avea satisfacții sau nu și, la vremea respectivă, mi-am propus că voi revanșa activitatea mamei, despre ea este vorba, creând un produs de genul acesta.
Definește această aplicație, ce este ea și cui se adresează?
Aplicația se numește Beesers, albinuțe la plural, mai degrabă albinuțe digitalizate:). Aplicația este un portal unde întâlnești deopotrivă și asistenți medicali și medici pe care îi poți filtra după prețuri sau evaluări anterioare și pe care îi poți aduce acasă prin 6 „pași”.
Deci este pentru un tratament ambulatoriu?
Da, într-un fel, da. Pentru investigații minimale, consult general, poate fi și consult de specialitate, dar acesta se poate face dacă nu necesită infrastructură specială, asta ca să definesc până unde se poate merge cu un consult la domiciliu. De asemenea și terapia post traumatică, post operatorie: injecții, perfuzii, recuperare medicală prin kineto, fizioterapie, precum și recoltări de analize de sânge, montare și schimbare sondă, administrare de medicamente sub toate formele, monitorizarea parametrilor fiziologici, clismă, spălături profesionale de urechi, etc.
Ce trebuie să știe cei care ne citesc este cum poate fi adus medicul acasă în cei 6 pași despre care spuneam mai sus: după ce deschizi aplicația și te conectezi, selectezi adresa ta, dacă e pentru tine, sau a altcuiva care îți este în grijă și de care ai grijă, selectezi serviciul medical (perfuzie, de exemplu), apoi selectezi ziua și ora și apoi, pe ultimul ecran, alegi medicul sau asistentul medical. Asta este tot. În momentul în care ai plasat solicitarea, ea ajunge la profesionistul care o acceptă.
Există și o mesagerie care te poate ajuta să comunici cu cadrul medical care poate are nevoie de ceva anume, de vreun act, vrei să-i comunici informații legate de părinte, de trecut medical, chiar de adresă dacă este nevoie de lămuriri etc. De oriunde ai fi, de la birou sau din străinătate, tu poți să știi ce se întâmplă în timp real între specialistul medical și cel de care ai grijă…
Pe de altă parte, noi reprezentăm varianta perfectă de extra venituri pentru cadrele medicale, pentru că aplicația este gândită încât ei își pot bifa și debifa disponibilitatea de timp. Dacă o clinică participă la acest portal, ea are o aplicație care monitorizează în timp real resursa implicată în platformă, de pe telefon: câte rezervări a primit, cine a primit, poți accepta în numele resursei tale medicale, poți selecta locația, pentru că un medic din sectorul 6, dacă vorbim de București, nu se poate deplasa ușor sau repede în sectorul 3, de exemplu… Și atunci medicul, împreună cu clinica de care aparține își poate selecta o arie geografică unde poate ajunge într-un timp rezonabil. Dacă ești specialist medical individual, poți fi listat în aplicație și poți să-ți completezi veniturile în timpul tău liber.
Nu vreau să plec lăsând în urmă o existență mediocră. Mă simt capabil să generez valoare adăugată comunității, am ambiția să demonstrez că dintr-o țară mică se poate crea ceva global, am îndrăzneală și încredere în mine.
Câte cadre medicale au intrat până acum?
Aici trebuie făcută o mențiune, aplicația are câteva luni. Noi ne-am propus să ținem în echilibru cererea și oferta pentru că, dacă lucrurile nu sunt echilibrate, se pierde interesul. De aceea am început să înscriem clinici din lista de așteptare, și avem vreo 6 medici din București și 30 de asistenți medicali (vorbim de București). Am extins serviciile la psihologie, la teste de genă, etc…
Pentru Brașov am listat două clinici, ne-am extins la Târgu Mureș, săptămâna asta am semnat un contract cu un operator medical din Argeș care s-a înscris cu 500 de cadre medicale, asistenți și medici pentru 11 județe din sudul țării și noutatea este că, împreună cu ei vom intra și în mediul rural unde situația este dramatică. Dacă în oraș te poți duce la o clinică, în mediul rural nu ai unde să te duci pentru recoltări de analize, de exemplu, Trebuie să mergi, 70, 80 de km pentru asta!
Și vom continua, cererea există, e mult mai ușor să listăm specialiști medicali decât am crezut, zilnic avem cereri, doar că durează să le operaționalizăm.
Aplicația este deja folosită?
Da, a fost folosită chiar din prima zi!
Cu ce te ocupi în mod normal?
Acum cu aplicația. Mai am o societate care furnizează consultanță și acolo mi-am format mâna în materie de antreprenoriat. Am mai avut o societate care furniza servicii de masaj la birou solicitate mai ales de companiile de IT, sau banking. Ne-a închis-o pandemia, fiindcă s-a suspendat munca din birouri.
Oferă o satisfacție foarte mare treaba asta cu ajutatul celorlalți, nu?
Da, de aceea pot vorbi și despre intermezzo-ul meu profesional de 5 ani ca lobby-ist pentru drepturile persoanelor cu dizabilități în colaborare cu diferite instituții europene lucrând pentru un organism din Bruxelles și zona socială mi-a rămas în suflet, pentru că eu asta am ales să fac. Și poate că și de aceea am transferat în antreprenoriat o amprentă de impact social, adică în toate activitățile mele mi-am propus asta, în prima societate pe care am avut-o am vrut ca angajatorul să-și păstreze resursa de muncă sănătoasă prin serviciile de masaj, a doua firmă aduce bani în țară pentru societăți românești și acum cu Beesers credem că putem avea un impact real, creând ofertă acolo unde nu era, ajutând atât pe cei care apelează la serviciile medicale din cauză de lipsă de timp sau de mobilitate, dar și persoanele cu dizabilități care nu se pot deplasa, nu din cauza dizabilității în sine, neapărat, ci din cauza infrastructurii care nu permite accesul ușor al acestor persoane într-o clinică, de exemplu. Să ne gândim numai la cei care se deplasează în fotoliu rulant…
Dar, Ovidiu, de ce trebuie să existe lobby-iști pentru persoanele cu dizabilități, întreb și eu, nu ar trebui pur și simplu să ne gândim la nevoile lor în mod natural?
Am un răspuns la asta… Gândul și intenția, indiferent cât de bune ar fi, în lipsa cunoștinței despre cum să asiguri o infrastructură care să-i influențeze în bine calitatea vieții unui beneficiar, nu sunt suficiente. Deci numai gândul sau numai intenția nu ajută. Să-ți dau un exemplu: vorbeam de cei care se deplasează în fotoliu rulant. Degeaba ai o rampă de acces într-o clădire pentru accesul persoanei respective, dacă ea trebuie să ajungă la etajul doi și nu are lift. Sau, dacă ești persoană nevăzătoare, este insuficient să ai o rampă la accesul în bancomat, dacă însuși bancomatul este inaccesibil. Trăim într-o lume în care totul a devenit complex din cauza dinamicii, din cauza interconectării domeniilor și atunci e nevoie de un specialist care să transforme gândul tău bun într-o normă legislativă eficientă care își atinge rezultatul.
România cum este din acest punct de vedere?
În România nu exista un lobby organizat pentru aceste persoane, iar cei care îi reprezintă nu știu nici ei cum trebuie derulat procesul. Știi cum e? Când ai 200 de copii și unul plânge, nu ți se pare o prioritate, dar dacă ceilalți 199 spun că unul plânge, atunci găsești o cale să-l ajuți.
Cui datorezi această înțelepciune?
🙂 Sunt un autodidact, un fanatic al studiului, citesc enorm și pun pasiune în lucrurile pe care le fac. De aici probabil îmi vin și răspunsurile mai clare. Eu am o minte complexă, dar care are forma ei de organizare și am învățat devreme că, dacă vrei să tragi o concluzie și ai două informații, concluzia are o calitate, dar dacă ai 200 de informații, atunci și concluzia este mult mai nuanțată. Și cam așa am funcționat eu în relația cu lucrurile pe care le-am făcut.
Și tu ai o dizabilitate…
Da, sunt nevăzător.
Cei care sunt așa, au în față doar două căi: să se resemneze și să lupte. Nu există cale de mijloc, nu-i așa?
Nu prea există, da… Acesta ar fi și rolul statului, să facă ceva pentru ca orice om să aibă acces la o viață decentă, nu în condiții egale, ci în condiții de oportunități egale. Revenind, o persoană cu dizabilități, din cauza dificultăților create de însăși dizabilitatea, va trebui să fie deosebit de profesionistă, va trebui să fie peste medie, ca să poată să convingă, din punct de vedere profesional angajatorul sau potențialul client.
Ce minunat că tu, cu o asemenea dizabilitate spui că citești enorm, în condițiile în care atâția, fără această dizabilitate, nu se ating de cărți.
Da, poate, dar nu aș vrea să fac din asta o virtute, și nici un punct important al discuției noastre… Iar eu am ales ca dizabilitatea mea să lucreze în avantajul meu, dacă vrei…
Din lipsa educației, multe se deteriorează, am sentimentul, în lume, în România… eu așa văd. N-o fi chiar așa, dar acolo se duce…
Hm… Cristina, e mai rău decât atât. Parcă era mai bine de trăit în vremuri în care omul nu era informat, decât acum când este dezinformat.
„Eu chiar visez la propriile mele idei”
Lipsa studiului duce și la răutate, și la intoleranță, nu numai la neștiință…
Da. Și cu intenții bune poți face mult rău. Militantismul poate fi sedus de retorică. Îmi aduc aminte când am lucrat la Bruxelles că se milita pentru armonizarea fiscală în piețele Europei. :)) Cum să nu fii sedus de ideea de armonie? Dar dacă săpai mai adânc, vedeai că era ceva rău, fiindcă piețele europene erau atât de diferite și cu definiții financiare specifice…
Eu mă raportez la Divinitate ca la o energie superioară cu care pot să fiu în simetrie sau nu.
Cum ai defini activitatea ta la Bruxelles?
Eu am coordonat departamentul de politici pentru tineret pentru un organism european care se numește European Disability Forum furnizând informații de specialitate pentru trasee legislative. A fost superb, am lucrat cu oameni care își dedicau timpul în sprijinul unei categorii de persoane pentru care nu e atât de tentant să militezi, e mai la îndemână să le faci o donație de Crăciun, dar e mai greu să le creezi un cadru legal, încât să aibă acele beneficii nu numai de Crăciun, ci și în ianuarie, asta ca să folosesc contextul.
La Bruxelles am beneficiat de mult mentorat internațional. Alt set-up mental, alt mod de a vedea lucrurile, într- o confruntare permanentă cu valorile cu care am plecat de acasă unde lumea te învață să nu spui cu voce tare ideile tale, fiindcă le fură cineva, în condițiile în care, mai jos de noi, la o mie de km, se află o țară, Grecia, care, dacă nu împărțea cu tot globul cunoștințele ei într-ale matematicii, istoriei, filosofiei, etc, nu am fi avut acces niciodată la ele. Deci am avut mentori minunați care m-au îndrumat și în ceea ce privește mediul de business, fiindcă există un act european în curs de legiferare, un dosar amplu prin care Comisia Europeană încearcă să convingă industriile private ca dispozitivele pe care le creează să fie prietenoase cu orice utilizator. Ești firmă de frigidere, atunci va trebui să faci un frigider care să fie „prietenos” și cu un nevăzător, de pildă. Și vom vedea cum se va face asta, fiindcă vom intra în conflict cu previziunile economice și va fi nevoie să explicăm de fapt că aceste lucruri vor aduce o plus valoare în viitor, deoarece și piața celor cu dizabilități este foarte mare și importantă!
Ce tip de afacere va avea succes în viitor?
Cred că trăim un început al unei ere în care nu mai există resursă profesională angajată într-o companie, ci mergem mai mult pe parteneriate, economie colaborativă. Cea mai mare firmă de taximetrie din lume nu are nicio mașină, cel mai mare vânzător de locații de turism, de cazare, nu are niciun hotel. Asta este direcția globală, fiindcă omul modern nu mai rezonează cu ierarhia de angajator-angajat, ci cu parteneriatul, cu economia colaborativă în care el își alege programul de muncă, este partener, iar fostul angajator, noul partener este confortabil așa, pentru că plătește resursa profesională exact cât lucrează.
Pari un tip care știe exact de ce se află pe pământ. Care este sensul vieții tale?
Să nu plec lăsând în urmă o existență mediocră. Mă simt capabil să generez valoare adăugată comunității, am și ambiția să demonstrez că dintr-o țară mică se poate crea ceva global, am îndrăzneală și încredere în mine și eu chiar visez la propriile mele idei.
Ești credincios?
Da, sunt din Suceava, tărâmul mănăstirilor, nici nu aș putea fi altfel. Credința în Dumnezeu este o expresie a iubirii!
Dar te-ai supărat pe El pentru dizabilitatea ta?
Nu, și nici nu am simțit asta vreodată, pentru că eu nu-L personalizez. Eu mă raportez la Divinitate ca la o energie superioară cu care pot să fiu în simetrie sau nu. Și dacă mi se întâmplă ceva nefavorabil, înseamnă că eu am erori, că de partea cealaltă nu este o persoană care-mi vrea răul. Aș putea spune că credința mea este influențată mult și de filosofie. Eu am fost un mare fan al lui Petre Țuțea. Mi-a influențat tinerețea. Și el, și Cioran. Eu pe Cioran nu l-am găsit niciodată depresiv, ci l-am perceput ca pe o fire ludică. În celebra lui lucrare, „Ispita de a exista”, face analogii între religii scoțând în evidență aspectul disciplinar al unora, aspectul libertății în altele. Creștinismul e o religie în care ai toată libertatea să alegi tot ce dorești tu și nu promovează valori greșite, ci îți spune să iubești, să ierți, e o religie a valorilor. Noi suntem deviați complet azi, pentru că nu înțelegem câtă libertate ne oferă, de fapt, religia creștină.
