Ioana Diaconu și Mădălina Cozmeanu : "Filmul de modă a virat spre autenticitate ca direcție de comunicare"

Ioana Diaconu și Mădălina Cozmeanu

Simt că e nevoie din nou de recomandări de petrecere a timpului liber, pentru că simt că lockdown-ul este aproape din nou. Nu aveți aceeași senzație?

În fine, și chiar dacă nu va fi așa, tot în casă vom sta și în următoarea perioadă… Eu m-am obișnuit, aproape că nu mai vreau să ies deloc… E ciudat cum ne obișnuim cu toate.

De aici până la un festival de film mi se pare un pas. Un pas pe care îl faci doar până la computer pentru un click și gata, intri astfel în lumea modei, vizionând filmele din Bucharest Fashion Film Festival, pe TIFF Unlimited și pe siteul festivalului.

Între 6 și 11 noiembrie aveți posibilitatea să vedeți filme „altfel”, filme de modă sau din lumea modei. Dacă sunteți creativi, vă place frumosul, aveți o minte curioasă și întrebări de tot felul, acest festival vă poate bucura cu filme din lumea modei, ca de exemplu despre Martin Margiela sau despre destinul unei femei, fostă model, acum ajunsă la 74 de ani… filme dintr-o lume complicată, o lume interesantă, vie, colorată dar, ca orice lume, plină de drame…

Festivalul este organizat de două fete pasionate. E vorba despre Mădălina Cozmeanu și Ioana Diaconu care au fondat încă din 2016 Bucharest Fashion Film Festival.

Mădălina Cozmeanu are background în comunicare și studii culturale, fiind absolventă a SNSPA și a programului de masterat Creative & Cultural Industries de la Goldsmiths, University of London. De-a lungul anilor, a folosit constant acest mix, de fiecare dată îmbunătățit, în proiecte din domenii diferite: fie că a fost vorba de o galerie de mobilier vintage colectionabil (Eclectico Studio- specializat în piese din anii ‘80) sau un club de evenimente pop up construite în jurul unor artiști români (Rosumovi), trinitatea research – concept de eveniment-comunicare a funcționat întotdeauna. E într-o relație longevivă cu designul de produs și cinematografia europeană, în special cea a anilor ‘60-’70 , iar mai recent, e interesată de fotografie.

Ioana Diaconu a absolvit un masterat în Antreprenoriat Cultural și Creativ la Goldsmiths și lucrează de 7 ani în industria filmului. A început cu MUBI, serviciul de VOD dedicat filmelor de artă și a explorat diverse fațete ale ciclului de viață a unui film, de la producție la festivaluri și distribuție. A co-fondat Bucharest Fashion Film Festival, ajuns la cea de-a 4-a ediție, șia lucrat cu casa de producție We Are Basca.

Am pus câteva întrebări fetelor despre acest festival, nu puteam rata subiectul

Nu v-ați gândit să abandonați proiectul anul acesta?

Mădălina: Ne-am gândit că va fi o perioadă dificilă, noi lansasem primul comunicat de presă exact când a început pandemia și atunci nu știam cât va dura, totul era foarte confuz. Așa că am amânat festivalul care urma să înceapă într-o lună în cinematografe și am hotărât că îl vom face online, încurajate fiind și de faptul că restul festivalurilor au găsit soluții.

Ioana, ce titluri aveți? De fel, acest festival este unul de nișă, acum se adresează unei comunități mai largi…

Ioana: Da, avem scurt metraje care sunt în competiția din festival, dar și în afara ei și mai sunt lung metrajele pe care le stabilisem încă de dinaintea pandemiei, când ne străduiam să facem festivalul în cinematografe. Ne-am adaptat în scurt timp pentru online și am pus scurt metrajele la noi pe site, ocazie cu care am și lucrat siteul pe care cumva îl lăsasem pe ultimul loc… Am mutat lung metrajele pe platforma Tiff Unlimited și am încercat să vedem „partea plină a paharului”. Promovăm astfel de filme acum la nivel național, înainte evenimentul era strict în București, cu locuri limitate în cinematigrafe. Acum audiența va fi mult mai mare și asta e foarte bine.

Care sunt titlurile importante?

Ioana: Avem două documentare, „Martin Margiela in his own words” și „The disappareance of my mother” care sunt cele mai importante și apoi filme cult în care avem 4 titluri, mai toate din anii 70, cum ar fi „Ticket of no return”, „Celine and Julie go boating”, „Beware of a holy whore” și „Jubilee”… Filmele cult fac parte din categoria „dressing the cinema” care are rolul de a explora rolul costumului în cinema. În fiecare ediție am avut filme cult, dar acum nucleul festivalului este despre haină din mai multe perspective: haina costum, haina în modă, haina ca mijloc de expresie. Avem și un episod de podcast pe care îl anunțăm acum și care include un interviu cu Magda Crăciun, antropolog specializat în vestimentație și cu care vorbim despre haina ca rezistență, sau dacă există o disociere între inteligență și stil.

Moda a luat o nouă turnură, cum vedeți voi asta?

Mădălina: Da, moda a intrat într-o nouă zonă și la nivel local și la nivel internațional și s-a văzut o virare către digitalizare, iar filmul de modă e pe un val ascendent.Pentru colecția de anul acesta a casei Margiela, John Galliano a realizat în colaborare cu Nick Knight un documentar experimental cu atmosferă de thriller, care s-a filmat în atelierul Margiela cu drone și tot felul de camere. Inclusiv câinii aveau camere atașate. Asta pentru ca atmosfera să fie cât mai autentică. Firul roșu al tuturor prezentărilor de anul acesta este este sinceritatea, autenticitatea, pe care eu nu le-am mai văzut până acum ca direcție de comunicare pregnantă în modă.

Ioana, cum se va desfășura concret procesul de vizionare în cadrul festivalului?

Ioana: El va avea loc între 6 și 11 noiembrie și toate materialele vor fi online în tot acest timp. Scurtmetrajele sunt gratuite pe site-ul nostru și lung metrajele sunt pe Tiff Unlimited pentru care se cumpără bilete și care vor fi la dispoziția cumpăratorilor timp de 72 de ore, pentru ca fiecare să-și stabilească momentul în care se poate așeza în fața computerului…

Mădălina, ce film „ai lua acasă” din cele ce sunt acum în festival?:)

Mădălina: „The disappareance of my mother” m-a emoționat foarte mult. Este un film care o are în centru pe Benedetta Barzini care a fost model pentru marile case și marii artiști ai anilor 60-70 și care pe urmă a devenit jurnalistă și activistă feministă, dar care, săturată de luptă și atâtea „roluri” jucate în viața sa, se hotărăște să dispară … Este filmată de fiul ei, este un film despre îmbătrănire, de fapt. Zice la un moment dat “La mia persona non è fotografabile”, referindu-se la faptul că sufletul ei, spiritul ei nu pot fi fotografiate. Asta mi-a plăcut mult…

Ioana, tu?

Ioana: Eu aș lua „Jubilee” care e din anii 70, se petrece în Londra și este despre spiritul punk și despre revoltă… Toți regizorii din secțiunea „Camp” sunt niște copii teribili ai cinematografiei…

Cum vedeți voi, prietenii voștri, cei din generația voastră această criză în care ne aflăm?

Ioana: E o perioadă în care ni se cere să ne adaptăm, pentru că va dura mult și va presupune multe schimbări majore la toate nivelurile.

Mădălina: Avem, mai nou, o percepție mai nuanțată asupra a ceea ce se întâmplă la nivel de societate, iar în cercurile noastre se discută acum mai mult despre responsabilizare și implicare.

Lasă un comentariu:

jooble