Îmi aduc aminte de un tânăr cu ochii mari și sigur pe el care intra în biroul meu de publisher al revistei VIVA prin 2015. Era Adrian Posteucă, un mare iubitor de viitor și de tehnologie, care mi-a spus că are o idee.

Așa s-a născut prima copertă, chir prima, jur, din piața românească, o copertă video care, printr-o aplicație care o scana, se transforma în film. Era coperta VIVA! din  martie 2015, cu Inna și  mama ei.

Eram pionieri.

Mai mult, în revista cu petrecerea din acel an, am inserat, tot cu ajutorul lui Adrian Posteucă, fotografii cu vedete îmbrăcate de la diverși designeri, care prindeau viață, prin aceeași aplicație (care nici măcar nu era vreuna cunoscută), vedetele vorbind despre ținutele lor, rotindu-se în cadru.

Erau vremuri vii, era entuziasm și nebunie. Visam atunci cu ochii deschiși ziare cu poze mișcătoare ca-n Harry Potter, că doar am rămas la vârsta adolescenței, oricum m-ar contrazice buletinul.

Acum Adrian Posteucă este Brand Ambassador Ai Expo Europe, un eveniment care va reuni la București, în luna octombrie, niște mari nume într-ale AI-ului. Eu cu AI-ul am o relație schizoidă: mă atrage și mă și sperie în același timp și nici măcar nu prea știu ce este și cu ce se mănâncă… Adrian știe, de aceea i-am pus câteva întrebări, mai cu seama pe aceea cu amenințarea locurilor de muncă.

Adrian Posteucă, ce este, de fapt, AI?

AI-ul este un algoritm de învățare, utilizat de calculatoare, pentru a înțelege lumea. O serie de raționamente logice.

O definiție mai clară care se referă la INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ GENERALĂ, ceea ce credem noi că este AI-ul astăzi, o formă de inteligență care poate învăța și înțelege orice sarcină intelectuală pe care o poate face un om. AGI rămâne un deziderat pe termen lung care nu a fost încă definitivat.

Inteligența artificială implică utilizarea de diverse tehnici, cum ar fi învățarea automată (machine learning), rețele neuronale, algoritmi genetici și procesarea limbajului natural (NLP), pentru a construi sisteme care pot percepe mediul lor, raționa, învăța și acționa în mod autonom sau semi-autonom.

Una dintre coperțile Time de anul acesta avea ca titlu: „Suntem blestemați?” Printre motivele de îngrijorare fiind și apariția și dezvoltarea AI. Și eu sunt îngrijorată, nu știu exact de ce, dar am sentimentul că vine peste noi ceva ce nu vom putea controla. Este acesta un motiv de îngrijoare real?

Frica de incertitudine este un sentiment des întâlnit în ziua de astăzi, când vorbim despre tehnologie. Această teamă a fost prezentă și la apariția curentului electric, au existat și atunci voci alarmiste, chiar și imagini cu oameni electrocutați. Astăzi nu ne putem imagina viață fară energia electrică, nu-i așa?:)

Totuși, trebuie să fim atenți la tot ce se întâmplă în zona AI pentru că va avea un impact asupra vieții nostre de zi cu zi în următorii ani, în toate domeniile de activitate: de la pierderea și înlocuirea job-urilor, la educație, mediu, și în general orice activități de zi cu zi.

Ca speaker și ambasador al evenimentului AI Expo Europe (ce va avea loc în București, intre 6-7 octombrie, la Radisson Blu) vă invit pe toți să participăm la conferințe și workshop-uri interactive pentru a decripta impactul AI-ului în aproape toate domeniile de activitate ale prezentului, dar mai ales ale viitorului!

Inteligența Artificială își face simțită prezența în toate aspectele și domeniile vieții contemporane. De exemplu, un nou serviciu de monitorizare bazat pe inteligență artificială (AI) va proteja atleții și oficialii de abuzurile online, atât la Jocurile Olimpice, cât și la Jocurile Paralimpice, ce au loc în Paris, între 26 iulie-11 august 2024.

Inteligența artificială va schimba rapid Jocurile Olimpice, atât în 2024, cât și în anii următori: de la identificarea și antrenarea sportivilor care au rezultate promițătoare cu ajutorul învățării automate, până la minimizarea jurizării părtinitoare. În plus, orașele-gazda vor folosi chiar AI pentru a găzdui Jocurile într-un mod mai durabil și cu rezultate mai bune pentru locuitorii locali.

În cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024 va fi pentru prima dată, când AI va fi folosită pentru a oferi spații online sigure la un eveniment atât de mare. În acest sens, încă de la începutul anului a fost lansată Agenda Olimpică de Inteligență Artificială care subliniază impactul preconizat al AI asupra întregii „mișcări” Olimpice. Comitetul Olimpic Internațional (CIO) arată modul în care Inteligența Artificială poate îmbunătăți securitatea în sport.

Sistemul alimentat de inteligență artificială va monitoriza mii de conturi în timp real pe toate platformele principale de socializare și în peste 35 de limbi. Orice amenințări la adresa sportivilor ce vor fi identificate vor fi semnalate, astfel încât mesajele abuzive să fie „tratate” eficient de către platformele relevante de social media (în multe cazuri chiar înainte ca sportivul să aibă șansa de a vedea un posibil abuz).

AI nu va acorda prioritate doar siguranței și bunăstării sportivilor pe parcursul Jocurilor, ci va ajuta CIO, dar și Comisia Medicală și Științifică să înțeleagă mai bine provocările cu care se confruntă sportivii în relația cu urmăritorii on-line și va permite să îmbunătățească și mai mult protecția sportivilor către evenimentele viitoare.

Ce fel de joburi va prelua AI?

Tehnologia va prelua muncile repetitive și sarcinile care nu ne plac. Va genera o redistribuire a forței de muncă, vor dispărea meserii și vor apărea unele noi, create de aceste tehnologii revoluționare.

De exemplu, AI-ul s-a dovedit mult mai capabil decât un doctor, să detecteze cancere de sân incipiente scanând anumite radiografii, cartografiază defrișările masive, ajută la reciclarea deșeurilor, prezice dezastrele climatice, ajută la cultivarea semințelor în zone greu accesibile, și alte multe aplicații pozitive!

Alăturarea „artificialului” de „inteligență” creează o anxietate legată de faptul că inteligența umană naturală e subevaluată… Care este diferența dintre cele două concepte, dar și legătura dintre cele?

Suntem obișnuiți că termenul de inteligență să fie asociat cu Homo Sapiens, dar aceeași anxietate ne-o poate crea și ideea de “păianjen inteligent”. Inteligența umană rămâne, în momentul de față, singura cu intenția directă în a explora, a cunoaște și a înțelege.

Ai-ul este doar “o cutie de rezonanță” a inteligenței umane, un companion în rezolvarea unor procese. Fară să sune clișeistic, AI-ul este la fel de inteligent ca utilizatorul din față lui!

Azi copiii folosesc telefoanele smart, sunt educați de acestea. Mereu cu capul în jos, nu se mai uită la lume pe geam, ea se vede mai bine pe fereastra mult mai mică a telefonului lor. Dacă azi sunt educați de smart technology, mâine vor fi educați de AI. Cum îi pregătim pentru asta?

Este nevoie de educație în acest domeniu, atât pentru copii, cât și pentru profesori și adulți. Atât timp cât vă fi o prăpastie între tehnologie și modul în care facem educația vor exista copii “educați de telefon”. Materiile școlare și modul de predare trebuie să țină pasul cu tehnologia, jocurile, social media și acum AI-ul. Copiii trebuie educați și antrenați să facă fata provocărilor viitorului!

Educația trebuie făcută de profesori cu suportul și ajutorul AI-ului și al tehnologiei, tocmai pentru a reuși să oferim cât mai multe exemple relevante pentru materia pe care o studiem. Consider deci că trebuie să schimbăm paradigma obținerii informațiilor cu efort, prin memorare sau prin prin parcurgerea dificilă a zecilor de cărți. Ar trebui să ne gândim la AI ca la o imensă bibliotecă interactivă la îndemâna noastră, la care accesul este democratizat!

Toată lumea ar trebui să primească educație despre AI: atât copiii, cât și profesorii, părinții, angajații, Educația despre Ai trebuie făcută nu numai copiilor, ci tuturor categoriilor de public și mai ales politicienilor și celor din administrație! Iar în acest sens, am predat de curând un curs către un ONG la care au avut acces board-ul care elaborează planuri educaționale!

Și totuși fenomenul AI se schimbă în fiecare moment, evoluează, unde se va ajunge? Adică viitorul va fi 100% tehnologizat?

Tehnologia se schimba astăzi cu o viteză fulgerătoare. Cum azi majoritatea caselor este racordată la curentul electric, majoritatea domeniilor va fi tehnologizată cu AI-ul. Intenția este ca oamenii să lucreze mai puțin, iar în timpul rămas să facă lucruri care le fac plăcere sau, de ce nu, să contemple, să mediteze, să aducă soluții creative!

Pentru a face o glumă, nu se mai plânge nimeni azi că nu mai aprindem candelabrul din casă lumânare cu lumânare!

Cum și în ce domenii se folosește AI astăzi?

Există foarte multe domenii care folosesc AI. De la medicină, la genetică, publicitate și creativitate, mediu și ecologie, robotică și automatizare, planificare urbană, siguranță cibernetică…

Fiecare domeniu este impactat de un tip de Inteligență Artificială, iar toate aceste teme vor fi abordate la AI Expo Europe, de către speakeri internaționali și locali de la companii de top precum Nvidia, Google, Microsoft, IBM, Intel, JP Morgan Chase, etc. Îl vom avea invitat și primul politician care a folosit AI în campania să electorală din Marea Britanie, AI Steve, copilotul omului de afaceri, Steve Endacott, dar și pe Ministrul Cercetarii, Digitalizării si Informatiei, Bogdan Ivan.

Dacă vrem că viața să ne fie facilă, va trebui să cedăm ceva “inteligență” și mașinilor care ne ajută, pe care trebuie să le privim că pe niste copiloți!

Care sunt avantajele și dezavantajele AI, din punctul tău de vedere?

Am vorbit despre multe avantaje ale AI-ului, dar există și dezavantaje generate de necunoaștere. Astăzi tehnologia avansaza exponențial, iar mintea umană este concepută să gândească aritmetic 1+1+1.

Suntem și vom deveni și mai dependenți de tehnologie și ne va fi greu să ne folosim de ea pentru a ne face viața mai ușoară. Pe termen scurt vom deveni prea absorbiți de ușurința unor răspunsuri și vom pierde importanța întrebării, dar pe termen lung vom învăța să găsim echilibrul.

Îți dau un exemplu, la o întâlnire cu un client din zona de amenajări peisagistice, am reușit în zece minute să aflu cu ajutorul ChatGPT cum se amenajează o grădină în București cu pini, ce iarba este durabilă, ce specii de flori ar întregi peisajul, cum trebuie întreținute, iar la final am generat și o imagine pe baza acestor întrebări, cu alte cuvinte am reușit să sintetizez munca unor ingineri și specialiști, absolvenți de agronomie, în numai 10 minute. Impactul asupra managerului business-ului a fost foarte mare și a descoperit care sunt avantajele reale ale acestei tehnologii, nu pentru a-și înlocui echipa de specialiști, ci pentru a veni în completarea informațiilor sau know how-ului oferit.

Care este proiectul AI la care ai lucrat recent?

Am lucrat la un proiect de integrare a Inteligenței Artificiale în educație. Am fost consultant și profesor pentru board-ul unui ONG care se ocupă de generarea de proiecte educaționale la nivel național.

Am reușit să aduc tehnologia, și în special AI-ul, într-un domeniu în care este privit cu reticență și chiar ca un dușman al educației. Am schimbat percepția educatorilor despre faptul că AI nu este un adversar, ci un companion.

Cum va influența AI industriile creative? Moda, filmele, arta…

Impactul pe care un AI-ul îl are asupra industriilor creative este foarte mare, pentru că permite cu ușurință trecerea de la idee și concept la o vizualizare de prototip.

Arta este acum desprinsă de barierele tehnice, prin AI se va crea un nou tip de exprimare artistică, surprinzătoare și neașteptată! Ușurința de a genera “Imagini și concepte” și de alătura teme uimitoare (de exemplu, muzica lui Mozart cu arta lui Van Gogh sau cu arhitectura Zazei Hadid) va face ca munca și arta umană să fie mai apreciate decât înainte.

Vor exista categorii de arta generate de AI și categorii de artă generate de om! Artistul uman nu își va pierde valoare, ci își va crește cota!

Moda va beneficia mult de cresterea în putere a AI: de la descoperirea de materiale noi, la optimizarea de tipare, modele și concepte aproape imposibil de prototipat până în prezent.

Datele cu care lucrează AI sunt din toate domeniile. Cum sunt ele securizate?

Există multe discuții despre etica datelor în AI. Desigur, nu trebuie să se încalce drepturile de autor și de “intimitate” informatică și personală. Din acest motiv au apărut reguli la nivel european, adoptate de instituții. În primăvara acestui an, Uniunea Europeana și 27 de națiuni au participat la Seul, la unul dintre cele mai importante summit-uri globale în care giganții tehnologiei s-au angajat să publice cadre de siguranță pentru modelele AI, să formeze o rețea internațională de AI Safety Institutes, să colaboreze cu privire la pragurile de risc pentru modele ce ar putea genera arme biologice.

Intertextualitatea a existat din cele mai vechi timpuri!

Realitatea este o sabie cu doua tăișuri: pe de-o departe avem nevoie de securitatea informațiilor, pe de cealaltă, avem nevoie să antrenăm modele cât mai performante pentru a le utiliza pe viitor. Cel mai important este să gândim un sistem transparent și securizat de transfer al informațiilor.

O întrebare care se pune este: ai fi de acord să antrenezi un AI medical cu datele tale, care ar putea ajuta, în viitor, la eradicarea unor boli ori pentru ca familia ta să aibă un istoric al bolilor cronice?

Crezi că vor apărea noi tipuri de inegalități sociale generate de Ai în viitor?

Astăzi există inegalități de acces la informație și cred că de aici pleacă totul. Vor exista inegalități de cunoaștere a modului în care putem folosi AI!

Acum aproape toată lumea are acces la Internet, dar exista o inegalitate în ceea ce însemnă filtrarea de informații obținute cu ajutorul Internetului. Cred că viitorul ne vă rezerva o “selecție naturala” bazată pe informație!

AI-ul este chiar și azi accesibil aproape oricui și este un bun comun! Ce facem cu AI-ul, cum îl folosim ține de educație!

Care sunt principalele preocupări etice în legătură cu AI?

Este o lungă discuție legată de etica Inteligenței Artificiale. Cele mai multe îngrijorări sunt legate de comportamentul “black box”. Un concept ce reprezintă, să zicem, un raționament propriu făcut de rețelele de algoritmi care nu au nicio legătură cu cel care îl programează, ci este o metoda proprie AI-ului de raționament. Aceasta metodă de raționament propriu nu poate fi prevăzută, deci nu avem cum să prevedem răspunsurile bazate pe input-urile data.

O altă problemă este legată de folosirea AI-ului și a tool-urilor derivate de aici în acțiuni de înșelătorie, precum Deepfake sau FakeNews, cred că trebuie să ne resetăm mentalitatea și să plecam cu un status permanent de “totul este fake”, hai să demonstrăm că “nu este așa”, decât să gândim că tot ce ne oferă Internet-ul este adevărat.

O altă preocupare este referitoare la datele folosite pentru antrenament. Pentru a funcționa, Inteligența Artificială are nevoie de date, așa că trebuie să găsim o metodă etică și funcțională să putem antrena AI-uri cu cât mai multe date corecte!

Care sunt cele mai recente inovații din domeniul AI?

Mediu AI este în fiecare secundă în dezvoltare, mereu apar lucruri noi. Cercetarea și inovația în domeniul AI-ului se face în fiecare zi, în cât mai multe centre universitare.

Astăzi există AI care îți poate generea, pornind de la un text, un un video! Un AI îți creează dintr-un prompt o melodie; un AI generează din câteva fotografii, modele de haine noi și o adevărată ședință foto (fară model, make-up, fotograf); avem un AI care îți analizează fotografiile și îți alege cel mai bun cadru; avem deja un AI care îți poate prezice predispoziția la anumite boli.

Sunt diferite domenii în care Inteligența artificială își face deja simțită prezența și sunt puține domeniile în care AI-ul nu poate optimiza anumite proceduri!

Ce rol ar trebui să aibă guvernele în reglementarea AI?

Autoritățile trebuie să creeze un mediu propice dezvoltării AI-ului, dar și al îngrădirii lui, ceea ce fac deja prin adoptarea unor legi. Avem nevoie de un Workframe stabil și sigur pentru a putea dezvolta și concepe cele mai utile și etice AI-uri.

Asemenea regulilor de circulație, avem nevoie de reglementări. Fară reglementări nu putem construi viitorul super AI “pentru a nu declanșa accidente”. Pentru a merge și mai departe cu analogia, avem nevoie de o “centură de siguranță în AI”, pe care doar autoritățile o pot reglementa.

Și, în al doilea rând, cred că guvernele au nevoie de o auto-educație în domeniul tehnologiei. De prea multe ori, reguli pro sau contra tehnologiei sunt adoptate de oameni care nu știu să deschidă un calculator!

Care sunt competențele esențiale pe care un tânăr ar trebui să le dezvolte pentru a urma o carieră în AI?

Cunoașterea unei “limbi străine” a calculatorului este esențială, adică este important să înțelegi modul în care gândește un AI. Să cunoști matematica și ramurile ei conexe face parte din a înțelege “psihologia” AI-ului.

Ai nevoie și de curiozitate în cât mai multe domenii de gândire critică pentru a relaționa și raționa cu un AI.

Cred că mai degrabă avem nevoie de un designer de AI care să îmbine creativitatea cu științele exacte.

Oricât de nenatural pare… să lucrezi cu un AI ai nevoie și de skills-uri ale științelor umaniste, de exemplu, trebuie să știi cum să pui întrebări pentru că AI-ul să iți genereze răspunsuri relevante!