Discuția despre folosirea factorilor de protecție solară sub toate formele lor, de la creme, la uleiuri, este lungă. Și totuși, mereu apar noutăți în domeniu. Azi soarele este mai puternic, perioadele de timp în care suntem expuși sunt mai lungi… Cum să procedăm? Ce e nou? Dr. Cătălin Popescu, medic primar dermato-venerolog răspu de la întrebările legate de noile provocări la care soarele ne supune an de an.

Domnule doctor Cătălin Popescu, un factor de stres sau disconfort este faptul că, o dată ce pielea este acoperită cu aceste creme, se dereglează cumva „circuitul apei în corp”. Se împiedică transpirația… este o prostie ce spun? 

Indiferent de cât de „ocluzive” sunt produsele pe care le aplicăm, pielea se descurcă să transpire suficient, fără să apară nicio dereglare semnificativă medical. E adevărat însă că, dacă aplicăm lucruri foarte grase, crește riscul de reacții cutanate iritative.

Ce fel de creme de față să folosim vara? Este incomod să ieși din casă cu o cremă hidratantă pe față sub soarele puternic și în căldură… 

Există fotoprotectoare cu texturi fluide, mai lejere decât o cremă sau fotoprotectoare sub forma de spray-uri, acestea din urmă putând fi folosite și peste machiaj. Desigur, dacă e caniculă și apreciem că vom sta aproape exclusiv la umbră, putem fi mai relaxați în ceea ce priveste aplicarea fotoprotectorului.

Fața este cea mai expusă zonă a corpului. Dacă anumite zone ale pielii sunt văzute de soare doar în vacanță sau în week-end, fața este expusă zilnic. Dacă vrem să limităm efectele fotoîmbătrânirii cutanate și să reducem riscul de cancer, atunci fața trebuie protejată, mai ales în zilele în care estimăm că vom petrece mai mult timp afară. 

 Sunt uleiurile mai bune decât cremele? 

Din punct de vedere al protecției solare nu sunt diferențe semnificative între uleiuri și creme. Alegerea unui fotoprotector mai gras (ulei) față de unul mai puțin gras (cremă) este influențată de tipul de piele (mai uscată sau mai grasă), de contextul în care e folosit (de exemplu: apa de mare, nisipul, soarele usucă mai tare pielea) și de preferințele individuale.

De fapt, care raze sunt rele și ce factori trebuie să folosim? Care ne protejează UVB si UVA sau numai UVB sau numai UVA? 

Ultravioletele B și A penetrează diferit pielea și au efecte diferite:

• Ultravioletele B (UVB) pătrund doar în straturile superficiale ale pielii și sunt principala cauză a arsurilor solare, dar

• Ultravioletele A (UVA) pătrund la adâncime mai mare, nu produc arsură solară dar și sunt principalul factor care contribuie la fotoîmbătrânirea pielii și la creșterea riscului de cancer de piele („ucigașul tăcut”).

 Din ce cauze apare cancerul de piele? 

Sunt două categorii de cauze: genetice și de mediu. În prima categorie intră tipul de piele (cei blonzi, care se ard ușor au risc mai mare de cancer) și o anume susceptibilitate genetică care favorizează erori în repararea ADN-ului. Dintre factorii de mediu, care sunt mai importanți decât cei genetici, radiațiile ultraviolete au rolul principal.

Contribuția ultravioletelor la apariția cancerelor de piele este diferită în cazul carcinoamelor (bazocelulare, spinocelulare) față de melanom.

Carcinoamele apar mai degrabă în contul expunerii solare cumulative intense și de aceea le vedem mai degrabă pe zonele fotoexpuse la persoane de peste 60 ani (cine are mai mulți ani de viață a prins mai mulți ani de soare).

Carcinomul bazocelular este cel mai frecvent cancer al omului. Dacă am trăi peste 100 de ani cred că toți am face cel puțin un carcinom bazocelular. Dar denumirea de carcinom și clasificarea printre cancere nu trebuie să sperie.  Carcinomul bazocelular se tratează foarte eficient cu mijloace locale distructive (medicamente topice, curetare, electrocauterizare, chirurgie) și nu necesită ulterior terapii complementare așa cum se întâmplă în cazul cancerelor organelor interne.  

Melanomul diferă semnificativ de carcinoame. Este mult mai rar decât carcinoamele, iar apariția lui se corelează mai mult cu arsura solară decât cu expunerea solară cumulativă (marea majoritate a melanoamelor NU sunt localizate pe față sau dosul mâinilor- zonele din corp care primesc cea mai mare cantitate de UV).

Din acest motiv, melanomul este mai frecvent la cei cu activități de interior care au risc mai mare să se ardă când se expun la soare în vacanțe sau în week-end. Deși este cel mai temut dintre cancere, dacă este depistat precoce, melanomul are rate de vindecare de peste 90-95% prin simpla excizie chirurgicală.

În ceea ce privește legătura melanomului cu alunițele, peste ¾ dintre melanoame apar pe piele normală. Este în regulă să ne verificăm periodic alunițele, dar dacă ele au aspect tipic, riscul de a face melanom din acele alunițe este practic cvasi-egal cu riscul pielii normale.

 Când și cum anume să ne expunem la soare? În vacanțele de la mare, de exemplu…

Cred că e important să nu fim extremiști.

Din tot ce ați spus până acum, rezultă că expunerea la soare vine la pachet cu diferite inconveniente: risc de arsură solară, fotoîmbătrânire cutanată, risc de cancer de piele. Dar cât de mari sunt aceste riscuri și cum se corelează ele cu doza de ultraviolete primită?

Riscurile sunt mai mari la cei cu pielea mai albă, care se ard ușor și se bronzează greu și mai mici la cei care au pielea natural mai pigmentată, care se ard rareori și care se bronzează ușor. Firește că riscurile sunt mai mari la cei care primesc o doză de ultraviolete mai mare.

Este indicat să evităm sistematic și permanent soarele?  

Un studiu suedez (publicat în 2016)  indica faptul că evitarea completă a expunerii la soare este un factor de risc pentru deces similar fumatului. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/joim.12496

Este adevărat că cei mai expuși la soare au de obicei un stil de viață mai dinamic, cu mai multe activități sportive. Așa că este posibil ca o parte din efectul aparent nociv al evitării soarelui indicat de acest studiu să fie de fapt determinat de stilul de viață sedentar, în umbra sufrageriei, al celor care evită sistematic expunerea.

Soarele nu e doar dușman. Radiațiile ultraviolete au multe beneficii: contribuie la sinteza vitaminei D, reglează sistemul imun (UV previn sau tratează diferite afecțiuni autoimune), au efecte neuropsihice pozitive și lista poate continua.

Expunerea rațională, inteligentă, la ore potrivite, fără arsură solară ne permite să tragem foloasele fără să tragem ponoasele.

Câți litri de lichide să bem zilnic în timpul verii? Se fac tot felul de calcule și, dacă mă iau după ele, ar trebui să beau cam 4 litri! Este imposibil! 

Cum? N-ați măsurat câtă apă ați băut? Ați măsurat, dar nu știți cum să calculați consumul corect? Se mai poate face ceva în situația asta?

Desigur. Ignorați orice calcul, beți în funcție de cât de însetați sunteți și va fi perfect. Organismul uman are mecanisme de reglare si de feedback eficiente și bine puse la punct. Așa că nu trebuie să ne preocupăm de câte lichide consumăm.

Când pierderile de lichide depășesc aportul, senzația de sete care apare automat ne determină să bem suficient încât să compensăm pierderile. Când pierderile sunt foarte mari, senzația de sete e atât de puternică încât am face orice pentru un pahar cu apă.  Gândiți-vă doar cât timp am supraviețuit ca specie înainte să intervină cineva care să ne spună ce cantitate de lichide să bem.

Cum încetinim totuși îmbătrânirea pielii, știind că ea se datorează și expunerii la soare… Este necesară o protecție solară pentru buze? Ce se poate întâmpla dacă nu folosim? 

Fotoîmbâtrânirea pielii este un proces separat de îmbătrânirea cronologică. Îmbătrânirea cronologică este inevitabilă și începe practic deîndată ce ne-am născut.

Fotoîmbătrânirea, așa cum îi spune și numele, este legată de modificările cutanate induse de soare. Diferența dintre îmbătrânirea cronologică și cea fotoindusă se poate demonstra foarte ușor pe pielea unei persoane de 50-60 ani, care a petrecut foarte multă vreme în aer liber (agricultor, muncitor în construcții, marinar).

Comparați la acea persoană pielea de pe față și de pe dosul mâinilor cu cea de pe partea internă a brațului sau de pe fese. Deși toată suprafața cutanată are aceeași vârstă, veți vedea diferențe mari între zonele văzute de soare (piele mai ridată, cu pete maronii, cu textura pielii schimbată, cu vase de sânge mai vizibile) și zonele puțin sau deloc văzute de soare.

Care este factorul  de protecție cel mai indicat? Și care este diferența, în afară de cea matematică, dintre 15, 30, 50… Când anume să îl folosim pe fiecare? 

Când alegem un anumit fotoprotector trebuie ne uităm la doi parametri:

• SPF (Sun Protection Factor) – indică exclusiv gradul de protecție împotriva UVB.

Ultravioletele B sunt acel tip de ultraviolete care, în exces, produc arsura solară, dar care pătrund la o adâncime mai mică în piele și care au o contribuție mai mică în inducerea cancerului de piele decât au UVA. Gradul de protecție nu crește proporțional cu numărul marcat pe flacon. (ex: o cremă cu SPF 30 filtrează 97% din UVB, în timp ce o cremă cu SPF 50 filtrează 98% din UVB.  Fotoprotectoare care filtrează >98% din UVB pot fi marcate cu SPF 50+, fără a fi permisă indicarea precisă a numărului întrucât orice număr peste 50 este irelevant din punct de vedere medical.

• Logo-ul UVA  (textul UVA într-un cerc) – indică faptul că produsul satisface standardele minimale de filtrare pentru ultravioletele A.

O cremă cu SPF mare (care indică doar cât de mare e protecția față de UVB), dar care nu protejează de UVA face ca cel care o utilizează să poată petrece mai mult timp în soare fără să se ardă, iar doza totală de UVA primită va fi mai mare.

Asadar, să nu ne lăsăm fascinați doar de SPF, chiar dacă toată lumea doar despre SPF vorbește, iar acronimul a ajuns să fie folosit ca sinonim pentru fotoprotecție.

Aș alege un produs cu SPF de minimum 30  și m-aș asigura neapărat că filtrează bine și UVA.

Există multe opțiuni pe piață, multe oferte. E greu de ales… Și totuși, cum alegem factorul cel mai bun, crema cea mai bună, uleiul cel mai puțin uleios… 

Aș alege un produs cu SPF de minimum 30  și m-aș asigura neapărat că filtrează bine și UVA. Majoritatea fotoprotectoarelor foarte bune au SPF 50+ și filtrează o proporție mai mare din ultravioletele A cu lungime de undă mare, care au și cea mai mare penetrabilitate și nocivitate.

Textura produsului ales  (ulei, cremă, fluid, spray) este influențată de tipul de piele și de preferințele individuale.