The Tree of blood- un film de văzut

The Tree of blood- un film de văzut CREDIT: FILMSHARKS INTL

Măcar și pentru imaginile fabuloase din Costa Brava și Pirinei…

Filmul a fost recent adăugat în lista sa de Netflix și durează puțin peste 2 ore. Este istoria unei familii adunată din informațiile și dezvăluirile a doi tineri îndrăgostiți, Marc și Rebeca. Distribuția este formată din  Ursula Corberó, Álvaro Cervantes, Najwa Nimri, Ángela Molina, Daniel Grao, Joaquín Furriel, Patricia López Arnaiz and Josep María Pou.

Destinele celor doi s-au împletit încă de la vârste fragede când s-au întâlnit la nunțile din familiile lor.

Filmul este încărcat, ușor confuz, te prinzi greu de toate legăturile din aceste familii, îți vine să o iei de la capăt, dar una peste alta, lucrurile se leagă. Chiar dacă legătura e uneori forțată, chiar dacă apar situații în care, ca un exemplu, mama lui Marc se căsătorește cu fosta soție a lui Olmo despre care se află la un moment dat că este chiar tatăl lui Marc.

V-am pierdut?

Nu este o problemă, lucrurile capătă sens până la urmă. Despre regizorul Julio Medem se spune că este cel mai important regizor spaniol modern, iar muzica filmului este cu adevărat specială. Este compusă de Lucas Vidal (Fast & Furious 6,The Raven, The Cold Light of Day, The Quiet Ones) și include cântecul original „Punk” de Najwa Nimri. Este ușor de descărcat, de pe Amazon

Filmul însă are cadre care îți taie răsuflarea, frumusețea munților, a plajelor și a mării lasă de-o parte orice intenție de a te mai gândi la altceva.

Povestea e țesută pe suport fantastic (la un moment dat cade o vacă din copacul casei în care se întâmplă mai toată acțiunea filmului !) și trece destul de ușor peste conflictele dintre basci și spanioli care poate te-ar ajuta, știindu-le, să înțelegi nu mai bine, ci mai repede întreaga acțiune (chiar Marc și Rebeca, cei care aleg această casă pentru a scrie povestea familiilor lor și pentru a-și rezolva divergențele apărute între ei, convin ca aceasta să nu se refere la politică și ideologie).

Marc se naște dintr-o mamă ai cărei părinți sunt omorâți de mafia georgiană. Nu-și cunoaște tatăl. Nuria, mama, devine editor de carte și o cunoaște astfel pe Amaia, o scriitoare de care se îndrăgostește. Rebeca vine dintr-o artistă, Macarena, o cântăreață care însă suferă un șoc emoțional după naștere și este internată o lungă perioadă de timp într-un spital de boli mentale. Rebeca este crescută de Victor, un om bun, îndrăgostit de mama ei, dar cu un trecut bine ascuns, care, odată scos la suprafață, ajunge să explice părțile necunoscute, aparent de neînțeles ale poveștii.

Rețeaua emoțională, sensibilă și plină de secrete ale celor două familii se desface ușor, ușor până la final.

Filmul este, repet, de văzut, pentru că întorsăturile poveștii sunt bine suportate de spectator.

Și totuși, nu am înțeles cum a ajuns vaca în copac și cum era să cadă peste cei doi iubiți care se mângîiau lungiți la baza acestuia.

Copacul care apare în film, un copac uriaș, splendid se află lângă o casă de piatră care se poate vizita dacă sunteți în Pirinei:). Și reprezintă, ați ghicit, originile stufoase ale celor doi.

Filmul e o poveste în poveste, cu un final despre care nu vă spun nimic, că ați pierde exact ce contează mai mult.

Lasă un comentariu: