„Nightmare Alley”- filmul în care minciuna se vrea cu orice preț adevăr

„Nightmare Alley”- filmul în care minciuna se vrea cu orice preț adevăr

„Nightmare Alley”, filmul lui Guillermo del Toro, este acum în cinematografe.

L-am văzut aseară la sala VIP Cinema City de la Park Lake.

Vizionarea într-o astfel de sală aduce un plus experienței, pentru că fotoliile sunt foarte comode, poți să-ți lungești picioarele pe extensia pe care o manevrezi din ecranul digital al brațului fotoliului, așa cum te poți lăsa pe spate la fel de comod prin aceeași manieră.

Am avut acces nelimitat la popcorn și la băuturile răcoritoare și a fost o formă de răsfăț pe care, din când în când merită să ți-o oferi.

Am intrat deci în sală, ne-am așezat comod și ne-am pregătit pentru primul film lui Guillermo del Toro de la The Shape of Water încoace (film de Oscar care mie însă nu mi-a plăcut, dar nu prea contează asta)

Îl recomand pentru că e un film noir bine făcut, realizat după romanul lui William Lindsay Gresham din 1946, iar pentru cei care iubesc genul, va fi o surpriză plăcută.

Acțiunea. Alertă: mici spoilere…

Stanton Carlisle (Bradley Cooper) ajunge într-un bâlci, în circul lui Clem, unde se integrează și învață de la Pete să devină mentalist. În timp își dă seama că e pregătit să facă asta pe mulți bani în cluburile din New York, acolo unde bogații adoră astfel de showuri pentru că, nu-i așa? „oamenii au nevoie să le spui cine sunt”.

Bradley Cooper, foto Kerry Hayes, 20th Century Studios

Asta se și întâmplă, Stanton pleacă din bâlci cu Molly (Rooney Mara) devenind vedetele cluburilor de noapte din NY.

Numai că întâlnirea cu psihologul Lilith Ritter (Cate Blanchett) într-unul din aceste showuri îi va schimba destinul spre o zonă foarte periculoasă, acolo unde Pete îl avertizase să nu intre.

Stanton, șarlatanul care se prezintă clarvăzător, îndrăznește să încalce limitele morale ale jocului și intră astfel în situații fără ieșire.

Esența întregului film este prezentată într-un mic discurs al lui Pete, fostul mentalist, alcoolic acum, care știa că trecerea granițelor morale și pătrunderea în labirintul complicat al minciunilor poate fi calea spre dezastru.

Când un om ajunge să-și creadă propriile minciuni, începe să creadă că are putere și orbește. Pentru că din acel moment crede că totul este adevărat. Și oamenii ajung să sufere, oameni buni, cu frică de Dumnezeu. Și atunci minți. Și minți. Și când minciunile se termină, apare Dumnezeu care se uită direct la tine, oriunde te-ai întoarce. Niciun om nu poate fugi de Dumnezeu, Stan”!

Cate Blanchett joacă rolul psihologului Lilith Ritter, care îl dă în vileag pe Stan, îl tratează, dar îl și trădează, pentru că, după ședințele de terapie pe care le face cu acesta își dă seama că ei doi sunt la fel: Stanton, urmărit de păcatele sale și de ura pe care a purtat-o tatălui său, alcoolic și el și Lilith a cărei mamă s-a sinucis.

Decor din bâlci

De fapt, în film este vorba despre minciună, despre crimă, despre iubire și trădare, despre credința omului că poate fi un fel de zeu care se poate juca cu mintea și spiritul, păcălin, pentru scurt timp, ca într-un circ prost, destinul.

Numai că lucrurile nu stau deloc așa, iar Stanton devine arhitectul propriei sale căderi.

Din distribuție fac parte și Toni Collette, Willem Dafoe, Richard Jenkins, Rooney Mara, Ron Perlman, David Strathairn.

Bradley Cooper, foto Kerry Hayes 20th Century Studios
Ron Perlman și Mark Povinelli, foto Kerry Hayes, 20th Century Studios
Rooney Mara și Bradley Cooper, foto Kerry Hayes 20th Century Studios

Decoruri, costume și art deco din belșug

Este a doua oară într-o săptămână când văd un film a cărui acțiune are loc în anii 40, după „Moarte pe Nil”

Eleganța acelor vremuri nu poate fi egalată, e clar că Hollywoodul de altă dată a pus o amprentă unică și profundă în felul în care arată lucrurile pe ecran: coafurile, rujul roșu perfect întins, blondul platinat, blana, paietele, pantofii, jocul, filtrele…

Decorurile sunt puternice și pline de mister și cele mai multe au fost construite, nu s-au folosit imagini generate pe computer.

Biroul lui Lilith Ritter este magnific, ți se taie răsuflarea când se deschid ușile! Într-un contrast puternic cu prima parte a filmului în care sunt numai decoruri triste, kitsch, de carton, în a doua luxul greu te apasă. (Noroc cu popcornul de lângă tine )

Aproximativ 80% din interioarele filmului au fost construite în studiouri, inclusiv biroul lui Lilith Ritter (Cate Blanchett). O mare parte din mobilierul Art Deco a provenit de la CooCoou27 și Queen City Antiques din Buffalo, showroom-ul Finch Hudson din Hudson, New York, precum și showroom-ul NYC Modern din Mount Penn, Pennsylvania”– scrie Architectural Digest. Foto: Kerry Haye

Bradley Cooper in the film NIGHTMARE ALLEY. Photo by Kerry Hayes. © 2021 20th Century Studios

Dincolo de orice, morala filmului este „nu minți, nu te juca de-a Dumnezeu și nu te băga în lucruri mai presus de tine”, fiindcă vei sfârși nici om, nici fiară…

Dacă vei merge la film, vei înțelege de ce…

 

 

Lasă un comentariu:

Leave a Reply

Your email address will not be published.