De ce să nu vezi filmul ”Wonder” de unul singur

De ce să nu vezi filmul ”Wonder” de unul singur

Pe scurt, filmul este despre un băiețel, jucat excelent de Jacob Tremblay, numitul Auggie, care se naște cu o deformație facială. De fapt, e un mic monstru. Până ajunge în clasa a cincea, este educat și învățat acasă în regim de home schooling. Din clasa a cincea intră într-o școală normală cu colegi și profesori. Evident că urâțenia lui dă naștere unor reacții, dintre care unele destul de urâte. Dar el trece peste, rabdă, plânge, suferă… Numai că nu singur. Familia îl susține- mama, Isabel interpretată de Julia Roberts, tatăl, Nate- Owen Wilson și sora, Via- Izabela Vidovic- și-l ajută să descopere chiar și prieteni printre cei din clasă…

Este despre cum te integrezi și cum te faci respectat, chiar dacă grupul social nu te acceptă din primul moment.

Aș putea înșira nenumărate motive pentru care să vedeți acest film. Dar le pun pe cele pe care le putem număra împreună și care care contează în recomandarea mea de a nu-l vedea singur…

  1. Te face mai bun. Și pe tine și pe cel de lângă tine. Este un film despre acceptare și educație emoțională a copiilor, dar și a adulților.
  2. Te întoarce în timp când și tu ai fost copil și ai fost umilit, sau jignit sau pur și simplu folosit de prietenii de atunci care ți-au făcut astfel un rău. Îl poți plânge din nou și-l poți scoate din suflet fără teama de a fi văzut. Ești doar la cinema, spectatorii se uită la un ecran, nu la tine.
  3. Educă profesorii care azi se lovesc de ceea ce acum 25 de ani se prefăceau că nu există: copii cu tot felul de probleme fizice sau emoționale. Înainte vreme trebuia să fim toți perfecți. Așa am crescut, deși nu eram, evident.
  4. Te învață să te accepți și tu pe tine cu tot ce ai. Să te iubești chiar.

La ieșire vei vedea chipurile celor care au fost la film: calde, zâmbitoare, cu priviri care parcă au văzut altceva dincolo de ecran. S-au văzut pe ei, sau au văzut cum ar trebui să fie ei. La plecarea din sală am observat că parcă mult mai mulți se țineau de mână decât atunci când au intrat.

Filmul este inspirat după o carte cu același titlu scrisă de R.J.Palacio, o ilustratoare de cărți pentru copii care a ajuns ea însăși să scrie un roman fascinant. Evident, ca în toate poveștile adevărate americane, cartea a devenit best seller și, ce este și mai interesant, i-a făcut pe copii să iubească cititul, lucru important și greu de realizat azi când competiția cu gadgeturile este câștigată mai mereu de… gadgeturi.

Lasă un comentariu: