O urmăresc pe Marian Salzman, lider de opinie la nivel mondial, un observator al tendințelor și un profesionist în domeniul comunicării, care și-a construit cariera ajutând companiile și mărcile să anticipeze viitorul și să își găsească punctul forte în fața concurenței. În fiecare an, din pandemie încoace, am citit rapoartele sale despre tendințele pe care le surprinde și care determină modelul social în care vom trăi.
Raportul pentru 2024 este mai degrabă trist, aș spune…
„Nu avem prea multă încredere într-un viitor lipsit de războaie, violență, ură și inechitate. În plus, ne imaginăm un viitor cu catastrofe climatice din ce în ce mai grave, o politică mai dură, polarizare mai acută și sisteme sociale și mai mult fragilizate și mai afectate.
Se pare că un număr tot mai mic de bătrâni sunt încrezători că viețile copiilor și nepoților lor vor fi mai bune decât ale lor. Aceasta este o adevărată schimbare față de optimismul din secolul trecut – și un semnal clar că ne trebuie să ieșim din ciclul actual de pesimism pentru a ne asigură că temerile noastre colective pentru viitor nu vor deveni o profeție care se autoîmplinește.”– scrie Marian.
Mai puțin cu mașina, mai mult cu bicicleta sau transportul în comun
Primul dintre trendurile despre care vorbește Marian Salzman este acela de raportare la transportul pe patru roți. Mai exact, orașele au devenit aglomerate, neprietenoase, poluate, urbaniștii care le-au construit în jurul mașinilor și pentru mașini ne-au pus pe toți la mari cheltuieli. Prețul e mare: fonduri uriașe de reparare a drumurilor, poluarea, taxele mari.
Urmează, spune Salzman, o regândire profundă a deplasării, în care omul va fi pus în centrul măsurilor ce vor fi luate: prețuri mai mari pentru congestionarea traficului, limite de viteză mai mici și mult mai multe zone pietonale și de locuit fără mașini și locuri de parcare reamenajate – împreună cu o creștere continuă a mijloacelor de transport alternative, inclusiv a bicicletelor electrice.
Cool cities
Orașele tind să devină, din cauza schimbărilor climatice, insule de căldură urbane ceea ce duce la creșeterea temperaturilor, a bolilor, a deceselor. Raportul Cool Cities Network arată că problema se agravează rapid, cu peste 970 de orașe la nivel global care se așteaptă să se confrunte cu temperaturi medii de vară de 35°C (95°F) până în 2050.
Cum se poate rezolva problema? În parte prin creșterea spațiilor verzi și modernizarea infrastructurii pentru a respinge mai degrabă decât a absorbi căldura. Aceasta include investiții în acoperișuri care reflectă energia solară, coridoare verzi, grădini pe acoperișuri și, uneori, folosind o metodă simplă: vopseaua albă.
La începutul acestui an, oamenii de știință de la Universitatea Purdue au creat ceea ce Guinness Book of World Records descrie ca fiind cea mai “albă” vopsea din toate timpurile făcută vreodată care este capabilă să ricoșeze 98% din razele soarelui departe de suprafața Pământului, în spațiul cosmic. Produsul poate reduce temperaturile, reducând și necesarul de aer condiționat cu până la 40 la sută.
Un alt motiv de optimism este dat de interesul crescut pentru micropăduri – păduri mici și dense cu niveluri ridicate de biodiversitate, capabile să capteze carbon, să răcească zonele urbane, atenuarea inundațiilor și a căldurii și furnizarea de energie.
Habitate sănătoase pentru păsări, insecte și alte animale vitale ele sunt utile pentru sănătatea ecosistemelor. Oamenii de știință au descoperit că aceste mini rezervații, care pot avea doar 10 metri pătrați, pot crește de 10 ori mai repede decât o pădure obișnuită. Aceste păduri de buzunar cresc deja în zeci de orașe din întreaga lume…
Nou nu este întotdeauna sinonim cu mai bine
Acum, că oamenii moderni au dat totul peste cap, asistăm la o revenire la uneltele și tehnicile antice.
În Anzii bolivieni, fermierii apelează la irigarea prin picurare, stocarea apei și practicile hidrotehnice ale mayașilor pentru a-și reduce consumul de apă în agricultură. În Hawaii, cultivatorii adoptă practici indigene ghidate de ciclul lunar și de modelele de vânt pentru a recrea o relație mai durabilă între oameni și pământ. Există, de asemenea, exemple non-agricole de aplicare a înțelepciunii străvechi la provocările moderne.
Un designer din Israel s-a inspirat din sistemul tradițional palestinian, folosind o oală de lut jarrah palestiniană pentru a crea un sistem de aer condiționat care utilizează apa și pereții de teracotă pentru a răcori încăperile fără a folosi deci, electricitate. Între timp, cercetătorii din Marea Britanie au apelat la un text medical antic, Bard’s Leechbook, învățând o abordare nouă pentru rezolvarea amenințării crescânde a antibioticelor și a rezistenței la ele.
Alegeri mai inteligente, mai ecologice
Câteodată, oamenii au nevoie de un mic imbold pentru a deveni mai responsabili și pentru a face alegeri mai inteligente, fie pentru mediu, fie pentru sănătatea fizică sau financiară. În 2024 și în anii următori, un număr mai mare de aujtorități locale/guverne și corporații vor înțelege acest lucru.
Exemplele sunt în multe locuri de pe Pământ, unde oamenii sunt încurajați de corporații sau de sistem să nu mai folosească tacâmuri de plastic, sau să cumpere produse prietenoase cu mediul, sau să se deplaseze sustenabil. La nivel global aceast trend devine acut.
1 din 8 oameni are probleme de sănătate mintală
Nu numai pandemia de Covid a făcut ravagii, ci și tulburările din sfera sănătății mintale care cresc pe zi ce trece, populația lumii suferind din ce în ce mai mult de depresie, anxietate, stress, alienare socială. Vestea bună este că sănătatea mintală a devenit un subiect deschis, despre care se vorbește fără reținere sau rușine.
Legate de acest trend sunt mai multe lucruri pe care le sesizează Marian Salzman în raportul său, și anume singurătatea și izolarea socială care duc de asemenea la tulburări ale sănătății mintale. Nu mai petrecem timp în natură, legătura noastră cu aceasta s-a redus semnificativ, suntem dependenți de mediul digital și social media, toate acestea au creat premise pentru soluții ca: tabere de mindfulness, concept din ce în ce mai răspândit, prescripții medicale fără medicamente- plimbări cu animalul de companie, lecții de artă, activități de voluntariat, tratamente și terapii medicale digitale- cum ar fi jocurile video pentru copiii cu ADHD sau pentru adulții cu aceeași tulburare.
Gen Zen- viață mai simplă
În ultimii ani se întrevede o oarecare relaxare a acestei generații, Zet, în ceea ce privește hiperproductivitatea. Nu-i place competitivitatea, nici efortul, preferă viața „soft” și simplitatea. Stă în pat în timpul zilei, este conectată la device-uri, dar nu comunică decât atunci când vrea, ia pauze și se izolează de societate pentru a-și reîncărca bateriile. Este genererația care cere „o pauză”. La nivel social acest lucru poate avea efecte în următorii 20 de ani.
Singuri acasă
La nivel mondial – și în special în Europa, America de Nord și Japonia – gospodăriile formate dintr-o singură persoană au fost în creștere. Organizația Națiunilor Unite preconizează că 35% dintre gospodăriile din întreaga lume vor fi formate din persoane singure până în 2050, față de 23% în 1985.
În Scandinavia, mai mult de patru din 10 gospodării sunt deja formate din persoane care locuiesc singure. Această schimbare a precipitat mai multe tendințe de marketing care caută să răspundă nevoilor celor care locuiesc singuri, de la actualul boom al jocurilor „de societate” pentru… o singură persoană, până la creșterea numărului ofertelor pentru călătoriile solo.
Și apoi, mai sunt și problemele legate de singurătate și intimitate pentru cei care locuiesc singuri. Deci, bine ați venit, chatbots personalizați cu inteligență artificială!
Piața globală a chatbot-urilor este prognozată să crească cu o rată uimitoare, de la 5,4 miliarde de dolari în 2023 la 15,5 miliarde de dolari în 2028. În 2024, așteptați-vă la mai multe dezbateri pe tema companionilor digitali: oferă un leac atât de necesar pentru singurătate sau vor eroda și mai mult abilitățile sociale?
Cu diplomă sau fără
Tot mai multe companii angajează oameni mai degrabă în funcție de capacitatea de rezolvare a problemelor, decât în funcție de diploma obținută sau studiile absolvite. Se pune accent din ce în ce mai mare pe programele de perfecționare și recalificare pentru a păstra talentele, iar tinerii sunt atrași mai degrabă de perioade de ucenicie și cursuri de certificare decât de studii prelungite universitare sau postuniversitare. S-au înmulțit locurile vacante la marile universități din Statele Unite, fenomen nou în contextul academic.
