carieră
Într-un an marcat de tensiuni economice, polarizare socială și revoluții informaționale, încrederea, acel liant invizibil al societății, se erodează din aproape toate direcțiile. Barometrul Edelman 2026 oferă o radiografie fără menajamente a unui fenomen care afectează comunități din 28 de țări și peste 34 000 de respondenți.
1. Insularitatea, noua criză socială
Majoritatea respondenților (aproximativ 70%) sunt reticenți sau refuză să acorde încredere celor cu valori, surse de informare („de unde știi?”) sau abordări diferite. Această „insularitate” domină percepțiile și separă indivizii în „bule” cognitive proprii.
2. Prăbușirea unei realități comune
Doar aproximativ 39% dintre oameni caută informații din surse cu opinii diferite cel puțin o dată pe săptămână, dând un semn clar că realitatea consensuală se destramă, iar punctele de vedere divergente se radicalizează.
3. Scăderea optimismului privind viitorul
Doar aproximativ o treime dintre respondenți crede că generațiile viitoare vor avea o viață mai bună, cifră în scădere constantă, semnalând pesimism extins privind perspectivele sociale și economice.
4. Erodarea încrederii în instituții tradiționale
Guvernele, mass-media și organizațiile neguvernamentale pierd teren constant, în timp ce mediul de afaceri rămâne singurul perceput ca fiind competent și relativ etic.
5. Creșterea decalajului de încredere între clase
Diferențele de încredere între persoanele cu venituri mari și cele cu venituri mici s-au dublat față de 2012. Această „fisură” crește fracturarea socială și sentimentul de excluziune.
6. Ascensiunea naționalismului de consum
Respondentii manifestă un nivel semnificativ mai mare de încredere în companiile locale decât în cele străine, iar aproape 40% spun că ar evita investiții în companii care nu împărtășesc valorile lor. Această tendință reflectă o preferință pentru „ce este de la noi” în detrimentul conectării globale.
7. Fragmentarea informațională
Dezinformarea și temerile privind manipularea media sunt omniprezente: o proporție majoritară consideră că „actori externi” insuflă falsuri pentru a diviza societatea. Această criză a informației alimentează neîncrederea generalizată.
8. Declinul încrederii în liderii instituționali
Liderii guvernelor naționale, media și de afaceri străine au pierdut teren semnificativ în ochii publicului, în timp ce liderii apropiați individului – vecini, prieteni sau CEO-ul propriei firme- sunt percepuți ca mai demni de încredere.
9. Mediul de afaceri ca „broker” de încredere
Datele arată că angajatorii sunt văzuți ca fiind cei mai capabili să reconstruiască poduri între comunități divergente. CEO, în special, sunt chemați să promoveze dialogul și diversitatea de opinii ca valori strategice.
10. Percepția dezvoltată vs. emergentă
Indicele global al încrederii este cel mai scăzut în economiile dezvoltate (de exemplu, SUA, Franța, Germania), în timp ce piețele emergente raportează niveluri mai ridicate de încredere generală.
Analiză: de la „noi” la „eu”
În ansamblu, datele pentru 2026 arată o societate în regres: de la dialog spre izolare, de la instituții spre relații individuale și locale, de la optimism spre scepticism. Încrederea nu a dispărut, dar s-a mutat de la structurile largi la cercurile restrânse. În lipsa unor eforturi coordonate de comunicare, leadership empatic și politici incluzive, această fragmentare poate avea consecințe profunde asupra cooperării sociale, a coeziunii economice și a rezilienței instituțiilor fundamentale.
Cu alte cuvinte am devenit suspicioși, punem la îndoială orice, inclusiv istoria, datele științifice și realitatea pe care o trăim și la care asistăm.
Faptele sunt privite prin toți ochii și fiecare are certitudinea că vede cel mai bine. Zumzăie un dialog al surzilor, se vorbește prea mult, dar nu se lămurește mai nimic. Informațiile vin din prea multe surse, reacția oamenilor este fie de a evita să mai afle știri, fie de a se retrage în cercul de prieteni, casă sau familie.
Războaiele au secat empatia din oameni în loc să o amplifice, conflictele armate și cele politice au drept consecință o oboseală care se resimte la nivel societal.
