Te poți face faci bine (și) cu ajutorul culturii?
Zicea cineva odată, și aici parafrazez, că, dacă tu ai un obiect și eu am un ban și-ți cumpăr obiectul cu banul meu, tu nu vei mai avea obiectul și nici eu, banul. Câte ceva de la amândoi va fi dispărut. Pe când, dacă eu te învăț o poezie, poezia nu va pleca de la mine, în schimb, o vei avea și tu. Așa e și cu sănătatea pe care ți-o redau medicii. Nu e un schimb, este o înmulțire.
Cultura (se) înmulțește. Ca iubirea
Asta am constatat acum câteva zile când am răspuns unei invitații care, inițial, m-a intrigat: „Vernisajul «Efectul Cantemir în cultura română», o expoziție și primul eveniment din seria «Cultură și medicină: O alchimie a binelui», serie proprie, powered by MedLife”
Ce legătură să fie între Cantemir și un spital?- m-am întrebat. De ce ai fi preocupat despre efectul lui Cantemir asupra culturii române într-un loc în care nu se vorbește decât de efectul unui tratament asupra unui organism bolnav?
Am aflat despre colecționarul Mihai Marcu, CEO Medlife Group, și despre pasiunea sa pentru Cantemir
Un spital nu este, de regulă, un spațiu iubit, ci un loc unde mergi pentru că trebuie
Nu intri într-un spital cu bucurie și nu este locul în care ți-ai dori să fii. Ba, mai mult, în România, el este perceput ca o instituție rece, mai ales dacă vorbim despre spitalul de stat.
Spitalele sunt construite în România pe paliere de putere, zicea Cătălin Ștefănescu, care a prezentat evenimentul de la MedLife, în dialog pe această temă cu sociologul Călin Cotoi, doctorul Dimitrie Pelinescu Onciul, psihiatrul Vlad Stroescu și Marius Ciulacu, managerul MedLife Medical Park.
A fi managerul unui spital înseamnă nu numai a gestiona bunuri și persoane, ci și emoții și sentimente, conexiuni umane, orgolii și responsabilități.
Un spital poate fi o instituție prietenoasă, dacă se schimbă sistemul din interiorul lui
De obicei, în multe dintre spitalele de stat, relațiile dintre halatele albe sunt dificile, uneori chiar ostile. Și de aceea, de multe ori, se pierde din vedere că medicii nu se află acolo pentru ei, ci pentru alții, cei în nevoie.
Ori, legătura medicului cu pacientul este crucială în procesul vindecării. Bolnavul se află într-o poziție de vulnerabilitate, este anxios, dependent de asistente și medici, se vede într-un mediu nefamiliar, acolo unde nu-l vrea, de fapt, nimeni și unde nici el nu se simte confortabil.
Pe de altă parte, medicii reprezintă categoria cea mai expusă burn-out-ului, spunea psihiatrul Vlad Stroescu, pentru că se află la intersecția dintre nevoile pacientului și presiunea venită din exterior (colegi, colectiv, stres, viață personală, lipsa resurselor etc). Iar acest lucru poate duce la pierderea empatiei, la oboseală, chiar la greșeli, câteodată.
Și, cum fericirea vine (și) din organizare, toate acestea ar putea fi reduse, spunea dr. Dimitrie Pelinescu Onciul, dacă mediul din spital ar fi complet schimbat.
Dacă acesta s-ar deschide către comunitate, dacă pacientul s-ar simți acolo om, dacă i s-ar respecta demnitatea și dacă personalul medical ar fi tratat, de asemenea, cu apreciere, atunci comunicarea și legăturile bune dintre oameni ar face jumătate din treabă.
Spitalul nu mai este acea bolniță unde, pe vremuri, oamenii se duceau să moară, ci o instituție modernă, vie, dedicată pacientului. Și exact într-un astfel de loc, actual și dinamic, o expoziție constând în cărți rare de Dimitrie Cantemir, din colecții private, va putea fi văzută gratuit în următoarea perioadă, chiar dacă nu aveți vreo altă treabă la Spitalul MedLife.
De ce tocmai Cantemir?
Într-o dezbatere care a avut loc în seara evenimentului, Mihai Marcu, CEO Medlife, a vorbit despre Cantemir cu pasiunea unui mare cunoscător și colecționar de artă. Recunosc că, probabil alături de alți 99% dintre români, nu prea știu mare lucru despre această figură istorică, deși a fost enciclopedist, etnograf, istoric, lingvist, geograf, muzicolog și compozitor. George Călinescu spunea despre el că a fost un fel de Lorenzo de Medici și era apreciat ca fin intelectual de însuși Voltaire. Va apărea însă, în curând, o carte despre Dimitrie Cantemir, lămuritoare și mult documentată, scrisă de istoricul Ovidiu Olar care i-a anunțat viitoarea apariție chiar în frumoasa seară de la spitalul MedLife.
Și totuși, ce să caute o expoziție de cărți rare într-un spital?
Când suferința îți dezvăluie propriile limite, devii mai atent la valorile spirituale și intelectuale, pentru că intuiești că ele au parte de ceea ce un om nu are: nemurire.
Și te bucuri atunci, mai ales atunci, de contactul cu aceste valori, trăgându-ți energia și de la ele.
Așa că, pe lângă medicii cei mai buni, aparatura de ultimă generație și cel mai mare număr de chirurgi acreditați, atribute care ridică la nivel de performanță actul medical, MedLife oferă comunității sale și artă de înaltă ținută, ca o… prescripție suplimentară.
Articol susținut de MedLife
