Dr. Sandra Alexiu : "Singurul mod prin care am câștigat vreodată lupta cu virusurile a fost prin vaccinare"

Dr. Sandra Alexiu

Sandra Alexiu este medic de familie, Președinte Asociația Medicilor de Familie Bucuresti – Ilfov, Membru în Grupul de Vaccinologie al SNMF, Membru onorific al Societății Române de Microbiologie, Membru Wonca (Organizația Internațională a Medicilor de Familie) si SNMF (Societatea națională de medicina familiei), formator (trainer) de medicina familiei, formator promovarea alăptării (UNICEF), Membru EURACT (European Academy of Teachers in General Practice/Family Medicine) și Membru ESPID (Societatea Europeană de Boli Infecțioase Pediatrice).

Pe Sandra Alexiu o cunosc de la 16 ani. A fost și va fi mereu omul care m-a uimit cel mai mult în viață. A intrat prima la liceu, printre primii la facultate, a fost menită formației academice încă de la grădiniță:). A iubit cartea, a studiat ani de zile fără încetare, este un om de încredere pe care îl cunosc și pe care îl pot suna și la miezul nopții, și la 3 dimineața, dacă am febră. Sau dacă doar mi se pare…

I-am cerut câteva lămuriri legate de vaccinul Covid 19, pentru că e subiectul anului, este categoric lucrul cel mai important din viața noastră comună, pentru că avem nevoie de el, avem nevoie să ne întoarcem la traiul nostru de dinainte, sau măcar la unul care să fie normal, în care să ne vedem părinții sau prietenii fără teamă.

Sandra Alexiu, când vom începe concret să ne bucurăm de acest vaccin?

Eu mă bucur deja, pentru mine este cea mai bună veste de la începutul pandemiei, pentru că, odată cu apariția vaccinului, începe să se vadă luminița de la capătul tunelului. E un motiv de optimism și de recăpătare a încrederii, pentru că e cea mai scurtă și mai eficientă cale să revenim la normalitate, la viața economică, socială, profesională, personală. E o chestiune importantă pentru profesioniști, pentru că noi știm mecanismele prin care ele au fost realizate, mă refer la principalele vaccinuri candidate. Și eu le aștept cu nerăbdare pentru că lumea la ora asta tânjește la întoarcerea la viața de dinainte despre care ziceam atunci că nu ne place… Uite că acum o vrem înapoi, pentru că numai așa îți dai seama de ceea ce ai avut, atunci când nu-l mai ai.

Nu voi înțelege niciodată furia antivaxerilor împotriva acestui vaccin și împotriva oricărui vaccin de fapt și asta pentru că nu toți antivacciniștii sunt oameni needucați.

Studiile arată că antivacciniștii sunt, dimpotrivă, oameni educați, numai că nu în domeniul vaccinurilor. Și trebuie să fim atenți, pentru că vorbim aici de mai multe categorii: cei profund antivaccin și care sunt extremiști, „ultrașii”, și cei care sunt ezitanți pentru că li se oferă o mulțime de informații care îi debusolează. Cea mai mare parte a oamenilor care se întreabă ce se întâmplă, sunt ezitanții, iar cei care doresc să răspundă acestor întrebări trebuie să se concentreze mai ales asupra lor, pentru că nu are rost să-și piardă energia, forța și timpul cu extremiștii. Acolo, în sfera aceea, în spatele lor se află (dovedit) interese financiare care țin de vânzarea unor produse naturiste, sau a unor uleiuri esențiale, sau de promovarea unor vaccinuri care nu sunt în schemele naționale. La urma urmei, în spatele celui mai cunoscut scandal din Anglia, unde un biolog a generat o profundă discuție despre legătura dintre vaccinul ROR și autism, exista un interes în vânzarea altui vaccin, la a cărui sinteză contribuise chiar biologul respectiv.

 

Foarte puțini specialiști, chiar cei din domeniul sănătății, cunosc mecanismele profunde și amănunțite de funcționare ale unui vaccin.

 

Și în România?

Și noi avem „faliții” noștri, care promovează pe bloguri mișcări antivaccin și înlocuirea tratamentelor obișnuite cu cele naturiste, fitoterapeutice, recomandând medicina alternativă care nu se bazează pe dovezi medicale. Deci trebuie să vedem cu atenție care este mesajul care promovează aceste atitudini antivaccin și ce se află în spatele lui. Spuneam deci că antivacciniștii sunt oameni educați, de aceea s-au scris și au apărut în lumea specialiștilor ghiduri de comunicare cu ei pentru că în grupurile lor sunt oameni de cultură, oameni de știință, sunt scepticii de serviciu în spatele cărora se ascunde o cunoaștere insuficientă, un bagaj redus de informații în acest domeniu. Azi se pare că nu ne mai pricepem toți la medicină și la fotbal, ne pricepem și la nanoparticule și cipuri.

Foarte puțini specialiști, chiar cei din domeniul sănătății, cunosc mecanismele profunde și amănunțite de funcționare ale unui vaccin. Lucrurile acestea nu se învață în facultate, noi nu ajungem medici doar cu bagajul acumulat în facultate unde doar atingem baza medicinii. Urmează ani de specializare, foarte mulți ani de studiu, foarte multă literatură parcursă ca să ajungi să cunoști o nișă.

Iar mecanismele intime de acțiune ale unui vaccin nu se învață la facultate, sigur, principiile generale, da, dar ceea ce ține direct de acest domeniu se studiază ani și ani de zile de cei care aleg această specialitate. Iar tehnologia de azi este oricum foarte departe de ceea ce am învățat noi, lucrurile s-au schimbat atât de mult, atât de profund, că trebuie să o luăm mereu de la capăt .

Și de unde ne informăm exact despre vaccinuri?

Din surse validate. De altfel și algoritmii de căutare au început să fie modificați astfel încât să se îndepărteze siteurile care s-au dovedit a fi propagat fake news. E foarte greu pentru oameni să știe ce e corect sau nu, atâta vreme cât vin niște profesioniști în sănătate și publică informații care se dovedesc a fi neadevărate. Nu tot ce se postează pe social media este corect, verificat, scris cu acuratețe și are bază științifică.

Studiile americane spun că oamenii își iau informațiile medicale din zona medicală, chiar și antivacciniștii fac asta, cam 70% din informațiile preluate de ei sunt de la specialiști, de la medici, asistenți, etc. Problema este cum iau aceste informații, cum le folosesc și ce înțeleg din ele.

În România din păcate medicii sunt atât de puțini și atât de copleșiți, că nu mai au timp și de blogăreală. Sunt câțiva medici care fac asta rupându-și timp din timpul lor de acasă, e adevărat. Din fericire au început să apară și pe la televizor. Și dacă vorbesc și în „pacienteză”, cum spun eu, adică în limba pe care o înțelege tot omul, tot pacientul, atunci e și mai bine.

Apropo de vorbitul pe înțelesul omului… Comunicare medic-pacient în România este la pământ! Medicii nu fac cursuri de comunicare…

Se fac pași. Mici, dar se fac. Există facultăți prin țară care au început să puncteze în „meciul” ăsta, dar din păcate în partea de specializare încă nu s-au făcut pași. Între specialitățile medicale, singura care cuprinde în rezidențiat modulul de comunicare este medicina de familie. În alte țări se studiază comunicarea cu actori pentru că, dintre metodele prin care formatorii aleg să-și învețe ucenicii, sunt jocurile de rol, cu actori, prin schimburi de rol, prin vizionarea de cazuri filmate, sau pur și simplu se duc la capul bolnavului și învață cum s-o facă. La noi nu mai e timp pentru acest lucru acum, dar poate vom avea în viitor resurse să facem asta.

Coronavirus

Mă voi transforma în avocatul diavolului și te voi întreba: dacă lumea a scăpat din ciumă, de ce nu crezi că va scăpa și din Covid? De ce trebuie vaccin pentru această boală? De ce ne sperie boala asta așa de tare?

Ne sperie pentru că e nouă, pentru că e un virus pe care nu l-am cunoscut, și care nici el nu ne-a cunoscut pe noi, de asta este și așa de virulent. Încearcă să-și distrugă gazda și sper că știm cu toții că suntem într-o permanentă competiție în mediul nostru: orice nou venit trebuie să supraviețuiască. Mecanismul de viață al unui virus este să intre într-o gazdă, să se multiplice, s-o distrugă și să meargă mai departe. Singurul mod prin care am câștigat vreodată lupta cu virusurile a fost prin vaccin.

Dacă am reușit să o câștigăm prin propria noastră luptă, prin propria imunitate, ok, dar asta a dus și la niște complicații.

Să luăm exemplul unor boli: varicelă sau rujeolă (pojar). Toată lumea spune că sunt boli ale copilăriei, că trec repede și gata. Da, dar de la varicelă putem rămâne cu urme pe față. Rămânem și cu virusul în corp și asta înseamnă că vom face zona zoster mai târziu, cei care au trecut prin asta știu ce spun. Din păcate însă există și forme grave care dau encefalite. Dacă bubele pe care le faci la varicelă se infectează cu un stafilococ, poți ajunge la septicemie și moarte.

Rujeola este considerată o boală ușoară a copilăriei pe care toată lumea a făcut-o și oamenii cred că asta a fost, gata, au făcut-o și nu mai sunt probleme. Da, dar ce nu știu este că la 10, 15 ani distanță poate apărea o consecință, o paralizie progresivă, asta însemnând că progresiv, anumiți mușchi pot paraliza, inclusiv mușchii respiratori ceea ce poate duce la moarte prin asfixiere. În această situație, după ce am trecut printr-o epidemie de rujeolă care parcă nu se mai termina anii trecuți din cauza curentului antrivaccin, ne așteptăm ca peste 10, 15 ani să avem foarte multe cazuri de acest fel.

Dacă vorbim de contagiozitate în cazul Sars Cov 2 ea este aproximativ egală cu cea a varicelei, de 3,5. Rujeola are o contagiozitate de 18, variola era considerată având maximum de contagiozitate, adică 20. Virusul de azi are o contagiozitate variabilă în funcție de felul în care ne apărăm.

O altă replică pe care avocatul diavolului o poate da este că s-a lucrat foarte puțin la acest vaccin, deci nu este sigur.

Nu este așa. S-au folosit la generarea acestui vaccin niște tehnologii care erau deja patentate, utilizate și modernizate. Deci nu s-a plecat de la zero, ci de la tehnologiile care s-au folosit la Sars Cov 1 și de la MERS, de la fostele epidemii cu coronavirusuri care au fost stăpânite pe plan local și care s-au încheiat. Atunci a pornit cercetarea pentru un vaccin și deja se ajunsese la un nivel foarte înalt. Pe urmă, această tehnologie extrem de modernă folosită e bazată pe genetică, ceea ce oferă o mare siguranță.

„Genetică”… Acest cuvânt sperie.

Spaima vine dintr-o lipsă de cunoaștere și o lipsă de comunicare a specialiștilor. Genetica nu este ceva ce face rău, nu trăim toți în filme SF cu clone, genetica este ceva ce ne ajută zi de zi, să vedem de exemplu ce riscuri avem în familie, dacă în arborele genealogic există vreo boală de care ne putem feri. La școală copilul meu învață noțiuni primare de genetică legate de grupele de sânge, de culoarea părului sau a ochilor. Deci atunci când spunem de mijloacele genetice din vaccinuri spunem că, de fapt, în ele nu se află virusurile, ci niște copii ale sale. E ca și cum am lua o cheie, o punem în plastilină și mergem cu plastilina la fabrica de chei și facem cheia, nu folosim nimic din cea originală.

Și ce face această copie?

Stimulează organismul să creeze anticorpi. Când introducem cheia falsă, dar bine făcută, în ușa, atunci organismul produce anticorpi, care înseamnă un fel de „căpăcele” care acoperă țepii virusului Corona care este periculos tocmai prin acești „țepi de arici”- o proteină de suprafață.

Deci nu putem face o boală mai târziu peste ani și ani din cauza acestui vaccin?

Nu, nu putem, pentru că vaccinul nu conține acel virus.

Există și virusuri care conțin fragmente de virusuri?

Da, există vaccinuri care conțin virusuri atenuate, adică un virus căruia i s-a luat capacitatea de a face boala și i s-a lăsat doar capacitatea de a produce anticorpi. E ca și cum ți-ar intra în casă un hoț care nu are la el niciun instrument prin care poate deschide seiful și îți dă și timp să suni la 112.

Care sunt cele mai mari temeri care apar legate de vaccinare?

Teama de bolile autoimune. S-a propagat mai nou un curent care zice că vaccinul dă sistemul imun peste cap, când adevărul este că de fapt el îl stimulează, îl face să te apere contra unui anume agresor!

La ce te aștepți în viitoarele luni legat de subiectul „vaccin” la nivelul opiniei publice?

Mă aștept să crească gradul de informare, mă aștept ca mai mulți profesioniști să iasă și să spună ce așteptăm de la acest vaccin. Și mă aștept să ne aducem aminte că am scăpat de o boală foarte gravă pentru că a apărut un vaccin și lumea care are peste 40 de ani poate vedea cicatricea aceea mare de pe mână sau picior apărută în urma variolizării, adică vaccinării în masa împotriva variolei.

Să ne aducem de asemenea aminte de boala care a schilodit omenirea, poliomielita, care acum este aproape eradicată de peste tot din lume, tot datorită vaccinării. Și mai sunt câteva boli care sunt pe lista de eradicare, era să fie și rujeola printre ele, dar s-a încetinit mult procesul din cauza curentului antivaccinare. Sutem pe drumul cel bun cu HPV, pentru că sunt țări în care vaccinarea este atât de importantă și a avut efecte atât de bune, încât se discută deja de dispariția acestui virus. Să luăm exemplul Australiei unde s-a făcut vaccinarea tuturor celor din grupele de risc, inclusiv la băieți și unde cancerul de col la femei a dispărut complet.

Vaccinarea obligatorie prin lege este o soluție?

Obligativitatea este o chestiune delicată și ea nu este prevăzută în legislația românească în acest moment, apare doar la nivelul statului care este obligat să aibă o strategie de vaccinare, sau un plan național de vaccinare. Obligativitatea este o noțiune legată indisolubil de sancțiuni, ori în legislația românească se întâmplă să nu fie și una alta. Pe de altă parte, sunt țări în care nu există obligativitate, dar există alte filtre. De pildă, nu poți duce copilul să facă o școală, dacă nu are vaccinarea completă. Aceste filtre puse au rolul de a proteja în primul rând copilul nevaccinat. Nu toți copii sunt vaccinați! Unii pentru că ai lor părinți nu au vrut, alții pentru că au contraindicație! Cum se întâmplă de exemplu la cei cu leucemie, sau care sunt splenectomizați, (le-a fost scoasă splina). Acești copii nu pot fi protejați prin vaccin de oreion, sau varicelă cum putem face cu ceilalți copii. Și singurul mod prin care ei pot fi feriți de aceste boli este să nu fie expuși la ele în contactul cu alții.

Deci vaccinarea este bună nu numai pentru tine,  cel care o faci, ci și pentru ceilalți care nu o pot face.

Da, este o chestiune de sănătate publică. Și refuzul vaccinării este tot o chestiune de sănătate publică, pentru că altfel îi vei supune unui risc pe ceilalți din jurul tău. Nu ar trebui să privim obligativitatea ca pe ceva legat de sancțiuni, ci ca pe o responsabilitate socială.

Siteuri de unde ne putem informa:

https://vaccinare-covid.gov.ro/

Spitalul virtual pentru copii

Vlad Mixich

Otilia Țigănaș

Medicul tău de familie

Foto Pixabay si arhiva personală

Lasă un comentariu: