Mihai Bundoi, Head of Scientific Engagement and Medical Affairs PMI : "Arderea este problema"

Mihai Bundoi, Head of Scientific Engagement and Medical Affairs PMI

Dr. Mihai Bundoi s-a alăturat de curând echipei Philip Morris Internațional de la București, ca Head of Scientific Engagement and Medical Affairs. L-am întrebat cum vede, ca medic în primul rând, fumatul în acest secol, în aceste vremuri în care nu mai este nici cool să fumezi tradițional, asta pe lângă faptul că nu este sănătos și nu a fost niciodată.


Cum am putea asocia „medic” cu „fumat” în sens pozitiv? Pentru că de obicei, când te gândești la cele două entități, nu e o asociere pozitivă, te gândești la boală, la suferință, etc.

E o întrebare interesantă cu un răspuns mai lung și mai complex decât ne-ar permite timpul acum, dar cu siguranță putem să privim fumatul ca fenomen sau ca obicei nesănătos, în principal din punct de vedere medical. E mai presus de orice îndoială că fumatul este cauza principală a afecțiunilor extrem de grave cum sunt cancerul, bolile cardiovasculare, pulmonare și nu numai. Obiceiul de a fuma are un impact foarte grav asupra sănătății omului, implicit asupra sănătății populației.

Pentru a combate acest obicei atât de dăunător și a reduce riscurile asociate fumatului, Philip Morris International (PMI) și-a asumat misiunea de a construi un viitor fără fum în care țigările sunt înlocuite cu alternative inovatoare, mai puțin dăunătoare, fundamentate științific.

La PMI punem știința și inovația pe primul loc pentru că a putea contribui într-o măsură cât mai mare la îmbunătățirea stării generale a populației. La nivel internațional, peste 9 mld de dolari au fost investite din 2008 până azi în cercetare. Ne dorim să oferim soluții mai bune pentru adulții care, dintr-un motiv sau altul, vor continua să fumeze.

Ce atribuții aveți ca Head of Scientific Engagement and Medical Affairs la PMI?

Ne dorim să îmbunătățim politicile de sănătate publică în ceea ce privește combaterea fumatului. Ne preocupă, de asemenea, aducerea în actualitate și în România a unor piloni conceptuali noi în ceea ce privește abordarea acestui subiect, pentru că PMI a creat produse care au potențialul de a diminua riscul la care se expun adulții care nu renunță la fumat dintr-un motiv sau altul.

Rolul meu aici este de a extinde căile de comunicare cu lumea medicală, cu exponenții și factorii de decizie din domeniu pentru a informa cât mai bine și cu date fundamentate științific că viitorul fără fum este posibil.

Încurajăm permanent experții independenți să ne evalueze rezultatele științifice

 

S-au făcut studii și în România sau doar internaționale?

Așa cum vă spuneam, ne-am angajat să construim un viitor fără fum și, pentru ca acest lucru să se întâmple mizăm pe știință, inovație și pe dezbaterea bazată pe fapte obiective, esențiale pentru progres. Sunt peste 20 de ani de când lucrăm la dezvoltarea și evaluarea științifică a produselor fără fum, iar pentru acest obiectiv au fost investite resurse substanțiale, 9 miliarde de dolari.

Avem peste 980 de oameni de știință, ingineri și tehnicieni care inovează zilnic și care ne ajută să ne extindem portofoliul de produse fără fum. De asemenea, suntem o companie care informează, prin toate canalele pe care le are la dispoziție, despre noile produse și le transmitem fumătorilor mesajul că produsele care nu ard tutunul sunt o alternativă mai bună la continuarea fumatului.

Încurajăm permanent experții independenți să ne evalueze rezultatele științifice și ne angajăm să facem schimb de date științifice pentru verificare independentă de către terți calificați. Până în prezent, peste 50 de studii si evaluări independente, inclusiv de la autorități guvernamentale, precum: FDA din SUA, Public Health England, Institutul Federal Olandez pentru Sănătate Publică și Mediu (RIVM) și Institutul Federal German pentru Evaluarea Riscurilor (BfR), au confirmat constatări importante ale cercetării noastre.

În 7 iulie 2020, Administrația pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) a autorizat comercializarea sistemului de încălzire a tutunului IQOS ca produs din tutun cu risc modificat (MRTP). Pe baza dovezilor primite din partea noastră și de la terți, FDA a concluzionat că sistemul IQOS încălzește tutunul, dar nu îl arde. Aceasta reduce în mod semnificativ nivelurile de substanțe nocive și potențial nocive. Studii științifice au demonstrat că trecerea completă de la țigări la dispozitive care încălzesc tutunul reduce expunerea organismului la substanțe nocive și potențial nocive.

Și pentru că m-ați întrebat despre România, pot să vă spun că ne dorim derularea unor studii, în colaborare cu centre medicale universitare, care să includă opinii din lumea medicală autohtonă. Pentru noi este extrem de important să avem o fundamentare științifică locală.

Aveți studii de antreprenoriat. Cum le-ați îmbinat cu medicina? Nu se întâmplă foarte des în România…

După ce am terminat Universitatea de Medicină și Farmacie din București, am lucrat o perioadă în spital. În acest timp au apărut condiții de dezvoltare pentru piața farmaceutică românească și astfel mi s-au deschis niște alternative foarte interesante pe care le-am luat în calcul în acest domeniu.

Acesta a fost momentul de răscruce în cariera mea, cel în care am plecat din lumea medicală pură în cea a industriei farmaceutice, având șansa să lucrez în companii internaționale foarte mari, ceea ce mi-a impulsionat foarte mult spiritul antreprenorial. Am început de jos, din vânzări, m-am educat și autoeducat și am urcat foarte mulți pași în ierarhia organizațională, am ajuns chiar să dețin poziții în general management la nivel de România sau la nivel de grup de țări.

Antreprenoriatul este ca o aritmetică pe care, chiar dacă nu ai un spirit înnăscut pentru ea, o poți învăța cu multă muncă și seriozitate. Este o dezvoltare de carieră pe care o recomand și cred în continuare că România este o resursă de creiere deosebit de inteligente pe care lumea medicală sau a industriei farmaceutice se poate baza.

 

Când ne gândim la sănătatea publică, ne gândim la indivizi

 

Aveți un Masterat în Administrarea Sistemelor de Sănătate din cadrul Universității București. Care au fost primele lecții pe care le-ați învățat în acest masterat?

Aș prefera să vă spun mai degrabă care au fost principiile cu care am rămas la finalul acestor studii: în primul rând, pacientul este centrul universului sănătății publice, apoi este nevoie ca sistemul de sănătate să fie eficient, cu servicii medicale de calitate, și, în al treilea rând,  sistemul trebuie să fie performant.

Un sistem performant înseamnă să-i oferi pacientului cele mai bune metode de tratament existente la momentul respectiv. Acestea sunt, din punctul meu de vedere, cele 3 principii care guvernează orice sistem de sănătate performant.

Legat de Sănătatea Publică, domeniu pe care l-ați studiat… El nu este un domeniu solitar, ci profund legat de toate aspectele unei societăți. Fumatul are un efect socio economic foarte complex…

Când ne gândim la sănătatea publică, ne gândim la indivizi. Sănătatea lor în ansamblu determină parametrii sănătății publice în general. Iar fumatul este categoric un factor defavorizant, care influențează negativ sănătatea publică.

De aceea Philip Morris International a luat decizia de a investi semnificativ pentru a găsi alternative mai bune la țigări, inclusiv cele care încălzesc tutunul. În ceea ce privește influența fumatului asupra sănătății publice, dar și asupra persoanei, trebuie să facem mențiunea că arderea tutunului este problema, nu tutunul în sine și nici nicotina.

Atunci când aprindem o țigară, se produce combustia, arderea tutunului, iar acest lucru înseamnă temperaturi foarte mari de 800, 900 grade Celsius. În urma procesului de ardere rezultă  fumul și scrumul de țigară. Fumul conține particule solide care, odată ajunse în plămâni, pot declanșa fenomene patologice și fiziologice care stau la baza bolilor asociate fumatului.

Așa că nevoia de a înlătura fumul din procesul fumatului a devenit imperios necesară. Si cu ajutorul științei si cercetării am ajuns la procedura de încălzire a tutunului, la o temperatură de 320-350 de grade Celsius, deci mult sub punctul de combustie a tutunului. Acesta declanșează o distilare uscată a produsului vegetal, adică frunza de tutun, al cărei rezultat este un aerosol.

Am cercetat şi dovedit din punct de vedere științific faptul că nivelurile substanțelor toxice din fumul de țigară, cu excepția nicotinei, sunt reduse în medie cu 95% în aerosolul generat de dispozitivele care încălzesc tutunul. Este important să reținem că aceasta nu echivalează neapărat cu o reducere cu 95% a riscului. Aceste produse nu sunt lipsite de riscuri.

Dar aerosolul acesta nu este tot un fum?

Aș putea să vă dau un răspuns oarecum metaforic… Orice fum este un aerosol, dar nu orice aerosol este un fum. Dar aș prefera să vă ofer totuși unul mai elaborat și mai tehnic.

Conform definiției științifice, aerosolul este o suspensie de particule lichide și/sau solide într-un gaz. Atât fumul, cât si vaporii sunt aerosoli, iar diferența dintre ele este dată de tipul particulelor aflate în suspensie. Astfel fumul conține particule lichide și particule solide (micro sau nanoparticule de carbon rezultate în urma arderii). Vaporii contin doar particule lichide.

Fumul este produs în urma combustiei sau arderii și este un amestec complex de susbstanțe chimice (de ordinul miilor) care variază din punct de vedere calitativ și cantitativ în functie de materia care este arsă și de temperatura la care se produce arderea.

Expunerea la fum este periculoasă și poate fi letală. Inhalarea acelor particule de dimensiuni foarte mici, extrem de iritante, produce inflamație la nivelul căilor respiratorii, inflamație care în timp se cronicizează și creează un teren propice apariției altor boli, inclusiv a cancerelor.

Aerosolul generat de dispozitivele care încălzesc tutunul este fundamental diferit de fumul de tigară. El este un vapor produs prin încălzirea controlată a tutunului la temperaturi ce nu depășesc 350 de grade Celsius. La aceste temperaturi nu se produce arderea tutunului, astfel aerosolul generat de dispozitivele care încălzesc tutunul nu conține particule solide, iar cantitățile de monoxid de carbon sunt reduse cu peste 98% în comparație cu fumul de țigară.

Acest aerosol conține doar particule lichide, majoritar apă, glicerină și nicotină și are o compoziție chimică mai simplă decât cea a fumului. Deci el conține mai puține substanțe chimice în suspensie, iar nivelurile substanțelor nocive și potential nocive, cu excepția nicotinei, sunt reduse, în medie, cu peste 95% comparativ cu fumul de țigară.

Aerosolul generat de IQOS nu este sigur sau lipsit de riscuri, dar eliminarea sau reducerea semnificativă a unor substanțe nocive se traduce într-o reducere importantă a expunerii organismului la aceste substanțe. Ceea ce înseamnă că este o alegere mai bună decât continuarea fumatului.

Există studii care arată că incidența bolilor cardiovasculare și pulmonare a scăzut de când au apărut aceste produse cu tutun încălzit?

Astfel de studii sunt dificil de efectuat și sunt influențate de o multitudine de limitări și variabile. Pe de o parte, bolile pulmonare și cardiovasculare apar și se dezvoltă în timp, ele sunt declanșate și influențate de mai mulți factori. Fumatul se numără printre cei mai importanți astfel de factori, dar nu este singurul.

Pe de altă parte, pentru a evalua impactul produselor cu tutun încălzit la nivel de populație, este necesar ca un număr suficient de mare de fumători să facă această trecere, deci produsele să aibă un grad mare de acceptare și utilizare.

Chiar și așa, utilizatorii de produse cu tutun încălzit sunt foști fumători care vin cu un bagaj de risc pre-existent. Mai mult, aceste studii sunt condiționate și de calitatea datelor medicale, ori deocamdată, în majoritatea țărilor, inclusiv în România, nu se face o diferențiere între fumat și utilizarea produselor fără fum, ceea ce îngreunează colectarea de date statistice relevante.

În pofida acestor limitări au început deja să apară studii care sugerează că introducerea pe scară largă a acestor produse are un impact pozitiv la nivelul sănătății publice. Primele studii vin, bineînțeles, din țările în care aceste produse au fost acceptate și utilizate pe scară largă – Japonia si Corea de Sud.

Un studiu efectuat recent în Japonia a avut ca obiectiv comparația dintre ratele de spitalizare asociate exarcerbărilor BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică) și evenimentele ischemice, înainte și după punerea pe piață a produselor cu tutun încalzit.

Studiul a utilizat informațiile din baza de date MDV (Medical Data Vision), iar în vederea analizei au fost selectați pacienți cu vârsta de peste 20 de ani, care au îndeplinit criteriile de spitalizare conform codurilor ICD-10 în perioada ianuarie 2010 – decembrie 2019 (5 ani înainte și 4 ani după lansarea produselor).

Rezultatele studiului sunt încurajatoare, întrucât arată o tendință de scădere a ratei de spitalizare după punerea pe piața a produselor din tutun încălzit. Totuși aceste rezultate nu demonstrează o relație de cauzalitate, fiind necesare mai multe date de cercetare.

Alt studiu publicat în 2021 analizează asocierea dintre utilizarea produselor fără fum, fumat și impactul acestora asupra riscului cardiovascular, pe baza datelor disponibile in baza de date a Serviciul Național de Asigurări de Sănătate din Coreea.

 

Studiul a analizat datele a 5,16 milioane de bărbați adulți pentru care au fost disponibile rezultatele a cel puțin două examene medicale. Pacienții au fost încadrați în patru categorii, în funcție de consumul de tutun – fumători, foști fumători de dată recentă (mai puțin de 5 ani), care utilizează sau nu produse fără fum, foști fumatori care au renunțat de mai mult de 5 ani, care utilizează sau nu produse fără fum și nefumatori (nu au fumat niciodată).

Rezultatele au arătat că utilizarea produselor fără fum se asociază cu o reducere a riscului cardiovascular în comparație cu riscul celor care au continuat să fumeze, iar renunțarea completă la fumat se asociază cu o și mai mare reducere a riscului, atât în comparație cu fumătorii, cât și cu utilizatorii de produse fără fum.

Desigur, este nevoie de mai multe date și cercetări amănunțite pentru a da un răspuns cât mai exact întrebării dumneavoastră, dar semnalele sunt îmbucurătoare și indică ceea ce era de așteptat – o reducere a nivelurilor de substanțe nocive în aerosol duce la o reducere importantă a expunerii organismului și pe termen lung la o reducere a riscurilor.

Fumatul tradițional este cel care ne cotropește prin dependențe de toate felurile, nu numai de nicotină: mă refer la gestul de a aprinde o țigară, de a auzi cum sfârâie etc. Fumatul tradițional este 360, ca să zic așa, de aceea este foarte greu să te lași. Pentru a trece la produsele fără fum, trebuie să înlocuiești aceste mici gesturi cu altele… Cu care?

Într-adevăr, tranziția de la țigări la produsele fără fum nu este una ușoară și nici nu se întâmplă de pe o zi pe alta. Ia timp să renunțăm la vechile tabieturi asociate cu fumatul și să ne creăm unele noi. Pentru o decizie personală cât mai informată, vă propun să vorbim concret despre beneficiile produselor fără fum, cele imediate și cele pe termen lung.

Am să încep cu beneficiile pe care le observă imediat fumătorii – nu există fum, nu există scrum, hainele nu mai au acel miros pătrunzător de țigară. În primele câteva zile (1-5) se observă o scădere a cantității de monoxid de carbon din sânge.

Când monoxidul de carbon din fumul de țigară este inhalat, el ajunge în sânge prin plămâni și reduce capacitatea acestuia de a transporta oxigen în tot organismul, ceea ce afectează creierul, inima și mușchii. Acest lucru poate forța inima să lucreze din greu pentru a pompa suficient oxigen în toate părțile corpului, ceea ce poate contribui la dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Alternativele fără fum care nu ard tutunul reduc semnificativ cantitatea de monoxid de carbon și alte substanțe nocive în comparație cu țigările.

Pe termen lung, dacă folosim exclusiv produse fără fum, pentru minimum 3 luni, vom observa îmbunătățiri semnificative. Studiile clinice au arătat că, după 3 luni de la trecerea completă la dispozitivele care încălzesc tutunul, este posibil să tușești mai puțin decât dacă ai fuma în continuare. După 6 luni de utilizare exclusivă respiri mai bine decât dacă ai fuma în continuare, iar trecerea completă la un astfel de produs este mai bună pentru plămânii tăi față de continuarea fumatului. Evident că ideal ar fi, însă, să nu fumăm.

Am cercetat şi dovedit din punct de vedere științific faptul că nivelurile substanțelor toxice din fumul de țigară, cu excepția nicotinei, sunt reduse în medie cu 95% în aerosolul generat de dispozitivele care încălzesc tutunul.

 

Dumneavoastră fumați?

În prezent nu, dar am fost un fumător înveterat. Am fumat peste 20 de ani, a fost un tabiet cu care am coabitat mult în viața mea. Am luat decizia de a mă lăsa pentru că am ajuns la o vârstă la care trebuie să am mai multă grijă de mine. Dar, recunosc, ca orice fumător, mi-a fost foarte greu să mă las de fumat și din punct de vedere al dependenței, dar și al tabietului, chiar dacă, în calitatea mea de medic, știam că este un obicei extrem de dăunător.

Totuși, ca fumător, știi și conștientizezi riscurile la care te expui și le accepți. Între timp situația s-a schimbat. În acest moment există pe piață produse care le dau posibilitatea fumătorilor să aleagă să reducă riscurile și să facă alegerea corectă în beneficiul sănătății proprii. Pentru că reducerea riscurilor este o opțiune personală înainte de toate.

Care sunt provocările pe care le aveți în acest nou loc de muncă?

Cred că cea mai mare provocare este să fac față concepțiilor istorice în ceea ce privește industria tutunului. În plus, cred că este important să facem societatea și lumea medical-științifică să înțeleagă că inovația este un factor de schimbare și în industria tutunului.

Investim timp și multe resurse umane și financiare în cercetare și dezvoltare, suntem foarte hotărâți ca în viitor să renunțăm la producția de țigări și să ne axăm pe dezvoltarea unui portofoliu de produse alternative mai puțin nocive. În egală măsură, am fost atras de conceptul de reducerea a riscurilor, la care m-am referit ceva mai devreme, atât ca medic, dar și ca fost fumător.

Mă pot pune în situația celor cărora le este greu să renunțe la fumat, deși nu au nicio îndoială că este un obicei nociv. Aici intervine discuția despre reducerea riscurilor, un concept născut în America, între anii 1960 și 1980. Când vorbim despre reducerea riscurilor asoci­ate fumatului (THR – Tobacco Harm Reduction) vorbim, de fapt, despre o strategie de sănătate publică care urmărește să reducă impactul negativ al fumatului asupra sănătății.

Cum se întâmplă acest lucru?

Fumătorii, care altfel ar continua să fumeze, sunt încurajați să treacă la produse alternative cu risc redus, care sunt substanțial mai puțin nocive decât țigările și reprezintă o alternativă mai bună pentru fumători. Pentru noi este esențial să informăm corect atât publicul larg, cât și fac­torii decizionali, despre principiile de reducere a riscurilor. Evident, o schimbare la nivel de societate nu se obține peste noapte. Rolul nostru este să informăm corect consumatorii și, de aceea, punem la dispoziție resurse unde cei interesați pot găsi informații, precum website-ul www.ardereaes­teproblema.ro.

Publicul acesta nu este și în mediul rural? Aceste produse sunt scumpe, reprezintă un lux…

Avem un portofoliu variat de produse, care se adresează tuturor categoriilor de consumatori și pe care vom continua să-l diversificăm în viitor. Evident misiunea noastră rămâne aceea de a construi un viitor fără fum, în care țigările sunt înlocuite, cât mai curând posibil, cu alternative fără fum, mai puțin nocive, care nu ard tutunul.

Ca să revin la întrebarea dumneavoastră, pot să vă spun că portofoliul nostru include dispozitive de tutun încălzit compacte, la prețuri accesibile, care folosesc aceeași tehnologie care încălzește tutunul din interior și nu îl arde.


Material susținut de Philip Morris România

 

 

Lasă un comentariu:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *