Am ieșit din parcare și am luat-o pe străduțe, prin Bruxelles, spre Manneken Pisse. Voiam să-i arătăm lui Theo, adolescentul nostru de 15 ani, micuța statuie a băiețelului care a făcut pipi pe fitilul unei bombe care fusese aprins de olandezi, oprind astfel o explozie care ar fi distrus orașul în secolul al XVII-lea. Legenda era simpatică, statuia urma să-l distreze, desigur cu toate detaliile pe care le știam despre ea.
La un moment dat, pe drum, am văzut o vitrină imensă în care erau expuse, la stradă, în plină lumină a zilei, costume pentru jocuri sexuale dedicate bărbaților, am dedus asta simplu, întrucât toate manechinele aveau trupuri masculine. Erau îmbrăcate cu lenjerii cu găuri în față sau spate, în mâini aveau bice cu ținte, vă dați seama, etc, etc, etc.
Theo a făcut ochii mari și mi-am dat seama că sexualitatea este promovată agresiv în societatea noastră, cu toate astea, copiilor și tinerilor nu li se spune nimic, în contextul în care nici nu li se ascunde ceva.
Ce-o fi în capul lor? Ce-or înțelege? Ce se întâmplă cu hormonii lor, dar, cel mai important, ce se întâmplă cu sufletele lor?
Aflu despre din ce în ce mai mulți adolescenți care își pun întrebări legate de gen, de sex, de sexualitate. Mulți sunt confuzi, nu știu ce sunt, cine sunt și ce trăiesc. Unii s-au pierdut de-a dreptul în propriile labirinturi emoționale. Au nevoie de ajutor, de iubire, au nevoie de terapie, de cele mai multe ori familia nu știe cum să procedeze, nu știe ce mecanisme sofisticate sunt în joc și cer psihologilor „să-i facă normali la loc”.
În acest context am descoperit hedepy.ro, o platformă online pe care care acești adolescenți, dar și oameni maturi, au șansa de a face terapie într-un fel deloc intruziv.
Terapia online are multe avantaje, asta știu, am făcut la rându-mi o astfel de terapie, dar am vrut să aflu mai multe, în mod special despre hedepy.ro care vine în ajutorul comunității LGBTQA+ chiar de la Mădălina Golgoțiu, Community Manager & Customer Support la hedepy.ro.
Cine a creat platforma hedepy.ro și de ce
Platforma a fost creată în Cehia, în timpul pandemiei (august2020) de 4 co- fondatori: Lukas și Janeta Krcil, Roman Zamecnik și Martin Zadril. Janeta este și psiholog, urmând să devină terapeut curând, iar ceilalți 3 sunt și fondatorii unei agenții de marketing. Își doreau de mult timp să dezvolte un produs dedicat sănătății emoționale, însă pandemia le-a oferit și resursa timpului, astfel încât platforma a putut în sfărșit să fie prioritatea lor numărul unu.
Totul a plecat de la experiențele personale- burnout- și nevoia de a apela la ajutor specializat, care uneori se lasă așteptat (trebuie să aștepți câteva săptămâni până poți fi primit de un terapeut), lipsa de informații/recomandări și căutările infinite pe internet pentru a găsi pe cineva cu care ești compatibil.
Întreg procesul acesta nu face decât să îngreuneze și mai mult situația persoanei care are nevoie rapidă de ajutor.
Prin urmare, au realizat un produs care oferă programări rapide în 24 ore, informații despre studiile terapeuților, video prezentare pentru fiecare terapeut, recenzii și recomandări din partea altor utilizatori, mailuri psihoeducative, discounturi.
Platfoma s-a extins deja s-a extins în 8 țări din Europa Centrală și de Est: IT; PL; CZ; SK; HU; RO; UA, GR- iar alte 2 se vor alătura până la finalul anului.
Detalii tehnice utile
Platforma poate fi accesată de oriunde există conexiune la internet, iar apelul video este integrat în platformă. Nu este nevoie să instalezi nimic altceva.
E dificil să convingi pe cineva să facă terapie online? Pare ceva nesigur…
Câteodată oamenii sunt reticenți, deoarece este nevoie să achite în avans pentru a rezerva ședința. Însă știind că au control asupra banilor (dacă anulează cu mai mult de 24 de ore înainte banii sunt restituiți), asta le oferă siguranță.
Legat de terapia online ca și proces- este la fel de dificil ca în orice alt cadru. Pur și simplu, scepticism sau reticență privind validitatea psihoterapiei în general. Dar mulți au început să prefere terapia online pentru că are beneficii pe care cea tradițională nu le poate oferi.
Avantajele terapiei online
1. Dacă nu te simți confortabil să te expui- poți face terapie prin mesaje (cerută de clienții anxioși și rușinați că au nevoie de ajutor).
2. Rapiditatea programării, zero timp pierdut în trafic, acces la specialiști oriunde te-ai afla în lume- diaspora este foarte încântată, este o problemă reală pentru ei să găsească un terapeut online (acum au și de unde alege) și nu în ultimul rând, platforma este extrem de ușor de utilizat.
Cine sunt psihoterapeuții? Cum sunt aleși?
Mădălina Golgoțiu: „ Terapeuții sunt persoane care au dorit să colaboreze cu noi, așa că ne-au trimis propuneri de colaborare sperând că vor fi adăugați pe platformă instant. Însă procesul nostru este puțin mai complex:
Nu adăugăm terapeuți noi, decât atunci când este nevoie să suplinim numărul de ore disponibile ale platfomei. Nu ne dorim să avem o bază de date de 100 de terapeuți pe care nu îi cunoaștem și nu putem garanta pentru calitatea serviciilor.
Este nevoie să treacă printr-un chestionat de screening pentru a ne asigura că îndeplinesc toate cerințele legale și profesionale impuse de COPSI
Experiența este relevantă, nu dorim să colaborăm cu persoane care nu au mai avut contact cu clienți- așa că îi ghidăm mereu să facă voluntariat și apoi să aplice, din nou.
Suntem atenți să avem o arie vastă de specializări (de la anxietate, atacuri de panică, la tulburări de personalitate, parenting, burnout etc)
Suntem atenți ca formările terapeuților să fie diferite (mai multe abordări terapeutice: integrativ, CBT, psihanaliză etc)
Ei sunt ”obligați” și verificați să aibă ședințe disponibile postate în avans cu o lună jumătate- continuitatea este importantă pentru clienți
Primesc traininguri despre funcționalitățile platformei și alte statistici interne pe care le realizăm pentru a le oferi suport
Scopul nostru este ca această colaborare să fie trăită ca și o ”comunitate”, nu ca un simplu bussiness. Ne interesează dorințele terapeuților, propunerile lor sunt foarte prețioase deoarece ei cunosc cel mai bine nevoile clienților.
Care sunt problemele care fac subiectul acestor terapii?
Problemele sunt vaste: de la divorț, la abandon, violență domestică, la nevoia de motivație, mâncat emoțional, depresie, burnout- lista este extrem de lungă și variată.
Cel mai des suntem apelați de oameni care ”simt că nu mai pot”– motivul acestui mesaj este diferit de la caz la caz, însă anxietatea, depresia și atacurile de panică, însoțite de insomnie sunt cele mai des întâlnite.
Cu toate acestea, există un număr foarte mare de utilizatori care vor să se și dezvolte personal, privesc terapia ca o investiție în sine și, deși, la început, nu au o problemă pe care o pot numi, mereu apar subiecte care ajung să le ofere revelații și soluții sănătoase.
Una dintre probleme de azi este cea legată de sexualitate. Mulți adolescenți, de pildă, se simt confuzi și din acest punct de vedere. Primiți astfel de semnale?
A existat un interes destul de mic, la început, pentru zona aceasta. Însă, cu cât devenim mai cunoscuți, cu atât primim mai multe mesaje de la adolescenți care întâmpină astfel de probleme (18-25 ani- în principal).
Sexualitatea este, în general, un subiect tabu- avem o lipsă de educație cruntă în ceea ce privește acest subiect (a se vedea numărul mamelor minore, violurile și pedofilia).
Cumva ne-am resemnat cu ”așa e la noi”, ”se întâmplă mereu”. Dar traumele sunt majore și pot schimba iremediabil cursul vieții dacă nu se apelează la ajutor specializat.
Dacă adăugăm și subiectul comunității LGBTQIA+, deja suntem niște ”netradiționaliști” care încurajăm comportamente ”anormale”. Iar asta simt toți cei care ne-au contactat pentru a primi sprijin în acest sens.
Se simt izolați, judecați, ”anormali”, neînțeleși- iar asta este complet normal, ei nu au cu cine să vorbească, cine să le spună că ”Ești perfect normal, este firesc să simți asta, este firesc să fii așa cum simți să fii.”. Doar pentru că majoritatea societății dictează ”normalitatea” nu înseamnă că cei care nu se încadrează în tipar sunt ”anormali” și trebuie tratați.
Șocant este faptul că mulți dintre ei, adolescenți fiind, apelează pe cont propriu, total dezorientați și traumatizați de experiențele anterioare- de exemplu: părinții i-au dus la un terapeut al cărui scop a fost ”să-l facă bine”. Este extrem de trist ca acești adolescenți să nu fie susținuți nici măcar de familie.
Ați inițiat o campanie care vine în ajutorul celor din comunitatea LGBTQIA+ care se simt neînțeleși, depresivi, care nu se simt „normali” și nici nu sunt tratați ca fiind „normali”. De fapt ce rezultate ar putea avea această terapie dacă societatea nu schimbă paradigma?
Sperăm ca această campanie să aibă un dublu câștig:
Să oferim un serviciu calitativ- pentru care să garantăm- persoanelor din comunitate
Să ridicăm gradul de awarness privind această problemă a societății. Cu cât se va discuta mai deschis, cu cât vor fi mai multe informații corecte, cu cât vom începe cu noi prin a fi un exemplu pozitiv- cu atât vom avea șanse mai mari să îi ajutăm și pe ceilalți să își schimbe percepția.
Faptul că am lansat și o specializare în acest sens ”sprijin pentru LGBTQIA+” indică faptul că suntem aici alături de voi, vă susținem și vă sprijinim, că ne asumăm afirmația și ne expunem riscului ca unii clienți mai ”tradiționaliști” să părăsească platforma.
Tragem un semnal de alarmă că este nevoie se mai multă empatie, susținere față de această comunitate. Nimeni nu intră în depresie pentru că este heterosexual… de ce ar trebuie să intre în depresie pentru că e homosexual?
Cât despre efectul terapiei în contextul unei societăți rigide, noi venim în ajutorul persoanelor care sunt copleșite de ceea ce simt, le vom oferi metode de coping sănătoase, îi vom ”învăța” să se accepte și să se iubească și să integreze în sinea lor că sunt normali. Scopul este ca ei să își găsească echilibrul interior prin terapie în primul rând.
Este o situație nouă accentuată de social media?- mă refer la nenumăratele coming out-uri care fac obiectul multor postări în SM… Poate fi aceasta o „modă”?
Da, credem că SM a ajutat, de data aceasta ca persoanele să prindă curaj și să afle că ”nu sunt singure”.
Mulți dintre oamenii comunității nu se gândesc că există și alte persoane care se confruntă cu asta, că există grupuri dedicate în care se împărtășesc povești sau se fac ieșiri în oraș. Faptul că problema este din ce în ce mai publică, iar mulți susțin că neacceptarea comunității este o problemă- îi ajută să capete încredere.
Să înțeleagă că societatea este cea copleșită, nu ei. Sperăm să fie cât mai multe astfel de povești împărtășite, iar generațiile următoare să nu mai judece înainte de a se informa.
Care este media de vârstă a celor care apelează la servicii de terapie pe acest topic?
Adolescenți sau post adolescenți: 18- 25 ani. Probabil că are fi mai mulți adolescenți cu vârste sub 18 care ar apela, însă din lipsa de informații și educație nici ei nu sunt conștienți de motivul pentr u care se simt ”diferiți și respinși” și, de asemenea, dacă nu au sprijinul părinților nici nu pot susține serviciile terapeuților.
Mulți dintre ei așteaptă campaniile când sunt oferite discounturi sau ședințe gratuite.
Credeți că este utilă educația sexuală în școli? Dacă da, există persoane potrivite pentru a face asta în România, care să aibă pregătire specializată?
Considerăm utilă educația sexuală oriunde. Și acasă și în școli și în liceu. Este important ca informația să fie tradusă pe limbajul și înțelegerea elevilor și să corespundă cu stadiul de dezvoltare biologică și emoțională la care aceștia se află.
Subiectul nu este unul vulgar, dacă este prezentat din punct de vedere emoțional și științific. Să îi explici unui adolescent ce se întâmplă cu hormonii lui, de ce simte ceea ce simt și cum simte- ar ajuta enorm ca el să învețe să își gestioneze trăirile. O resursă pe care o va aplica tot restul vieții și să facă alegeri informate.
Avem numeroși specialiști pregătiți să discute despre asta în cel mai ”corect” și sănătos mod (chiar și pe platforma noastră există și ar fi mult mai mulți pregătiți excepțional profesional, dacă ar exista deschidere). Se pot face clase de opțional- dacă părinții se opun, pot alege să nu participe copilul lor- dar măcar cei care doresc implementarea acestei arii să poată beneficia de ea.
Oricum, ar fi un câștig enorm, deoarece copiii vorbesc, iar cei care nu au participat pot afla de la cei care au primit informațiile numeroase detalii.
Să ascundem ”sexul” și ”sexualitatea”, într-o societate care promovează asta agresiv, nu facem decât să inducem în eroare, să nu oferim informații relevante, să dezinformăm adolescenții și să stârnim în ei un sentiment de frustrare: ”Văd că se întâmplă în jurul meu, dar eu nu înțeleg și nu am voie să înțeleg, pentru că așa mi-a zis familia”. Prin urmare, va copia un exemplu, de multe ori nu cel mai bun, al unui prieten sau coleg care ”știe”.
Articolele scrise de colegele mele pe această temă sunt în linkurile active din numele lor.
Ciți textele semnate de Diana Cosmin, Mara Coman, Ana Bîtu și Noemi Meilman, adică #ACinceaPutere.
