Dr. Teodorina Secară : "Un ortodont te poate face cea mai bună versiune a ta oricând, nu ai un termen limită"

Dr. Teodorina Secară

Sănătatea danturii este foarte importantă nu numai pentru gură, ci și pentru întregul organism. Nu stăm bine la capitolul acesta în Europa, nu ocupăm un loc bun în ceea ce privește îngrijirea dinților (vezi detalii în caseta de la finalul interviului). 

Dr. Teodorina Secară a făcut mai întâi Facultatea de Filosofie la Cluj și, în timp ce era studentă, a lucrat ca jurnalist, șef fiindu-i Dragoș Stanca (azi- Think Digital). De 11 ani este în echipa Dent Estet București. Specializarea sa este ortodonție, o specializare despre care se știu mai puține decât ar trebui. Dr. Teodorina Secară m-a făcut să o înțeleg. 

Ce este ortodonția? Cu ce ne ajută ea pe noi? De ce este ea legată?

De armonie. Ortodonția este un limbaj al bucurie, că oamenii zâmbesc la fel în toate limbile pământului. Iar pe noi ne odihnește armonia, simetria, frumusețea. Creierului îi este mai greu să se adapteze la excentricități, extravaganțe, contururi excesive. Nouă ne place simetria. Iar ortodonția asta face, pune în armonie oasele, cu mușchii și cu dinții. Pune în armonie fața. Se zice că ochii sunt oglinda sufletului, dar eu cred că zâmbetul este. Zâmbetul arată starea de sănătate a corpului, arată cât de bine îi este acestuia și cum ar trebui să avem grijă de el. E ca o carte de vizită.

Când știm că avem nevoie de un ortodont?

Când nu ne putem alimenta corect, când facem un efort mare atunci când mâncăm, când dinții nu ni se întâlnesc firesc, eficient. Poți avea o distanță mare între dinți, sau dinții de sus să nu se „întâlnească” pur și simplu cu cei de jos. Omul nu-și dă seama mereu că face un efort mare pentru a mastica. Dinții ne ajută să vorbim, să mâncăm, să înghițim și să arătăm bine, că etajul inferior al feței este susținut de dantură, nu? Acum la modă sunt filerele, intervențiile estetice minim invazive, dar trebuie să fim conștienți că părțile moi ale feței sunt susținute de oase, iar în partea inferioară de dinți. Și un suport frumos oferit buzelor de către dinți, dă armonie buzelor și atunci poate că, dacă avem grijă de dantură, nu e nevoie de atâtea filere. Dacă ai grijă ca dinții să se armonieze cum trebuie, ei se vor vedea frumos în surâs. Dinții trebuie să fie simetric distribuiți față de linia mediană, gingiile să aibă o culoare frumoasă, sănătoasă, dinții să nu fie tociți, să nu aibă fisuri în ax…

Știți expresia „mânca de-i trosneau fălcile” din cărți? Ce înseamnă? Că personajul respectiv ar fi avut nevoie de ortodont?

Foarte posibil, sau ar fi avut nevoie chiar de splinturi. Articulația temporo mandibulară este ca o balama. Eu le spun pacienților că avem de-o parte și de alta a gurii o articulație ca o ușă, ca o balama. Ea se închide bine, sau nu. Dacă dinții- încuietoarea– funcționează bine, atunci și balamaua funcționează, dacă nu, atunci și încuietoarea, și balamaua se strică. Iar dacă cineva are astfel de probleme, atunci trebuie să vină la un specialist în problemele articulației respective, să diagnosticheze corect problema, poate are nevoie de splinturi (niște dispozitive de acrilat care se așează pe una dintre arcade, astfel încât să poziționăm corect articulația). Nu se face prin operație, este un dispozitiv care se poartă o anume perioadă de timp și, după ce s-a stabilizat problema, se merge mai departe. Simplist vorbind, desigur:)

Zâmbetul arată starea de sănătate a corpului, arată cât de bine îi este acestuia și cum ar trebui să avem grijă de el. E ca o carte de vizită.

Ce se învață în afară, la alte centre universitare despre ortodonție? Nu avem o școală care acoperă specializarea?

Ba da, e o școală bună, cea românească, dar noi trebuie să învățăm permanent. Ortodonția e un domeniu dinamic, e obligatoriu să fii mereu la punct, pacienții sunt foarte informați, își doresc tratamente eficiente și de ultimă generație. De aceea trebuie să mergem și prin alte țări, ca să vedem despre ce este vorba. Am terminat de curând un masterat la Valencia și am constatat că ei fac multă cercetare, se ajută unii pe alții, au tehnologie de ultimă generație. La Dent Estet se merge după același principiu, că nu poți lucra asupra unui caz, dacă implantologi, esteticienti, și mulți alții, nu colaborează.

Pe cardiologi i-am întrebat dacă au văzut minuni, pe ortodonți bănuiesc că nu-i pot întreaba asta, sau?

Noi nu schimbăm lucrurile dramatic, dar în mod cert schimbăm viața oamenilor, îi facem mai zâmbitori, mai încrezători în ei, mai relaxați, prin rezolvarea problemelor de funcționalitate date de dantură. Eu am pacienți de 50, de 60, de 70 și de 80 de ani! Am avut un pacient, un bărbat care, la 80 de ani și-a pus aparat! Și a fost foarte fericit la finalul tratamentului.

Există un mit legat de purtarea aparatului, care zice că nu mai are efect după o anumită vârstă.

Nu, nu este așa, dinții se pot alinia toată viața, depinde ce-și dorești. Poți fi cea mai bună versiune a ta oricând, nu ai un termen limită, ne metamorfozăm în fiecare zi, nu știm ce ne așteaptă nici azi, la sfârșitul zilei…

Se vede că își făcut filosofie. De ce ați ales totuși stomatologia, în final?

(râde) Sunt expansivă, comunicativă și foarte curioasă și întotdeauna îmi împing limitele. Pentru mine a fost, deci, o provocare. Când mi-am terminat treburile cu jurnalismul, deși eram destul de vizibilă la ora aceea, mi-am închis mobilul pentru 2 ani, păstrând doar telefonul fix, ca să nu fiu atrasă de altceva și am făcut un efort supraomenesc pentru a ajunge dentist la început și apoi ortodont. A fost o muncă colosală! A fost un efort foarte mare să trec de la limbajul jurnalistic și de filosofie la limbajul medical. A fost îngrozitor, dar mi-am zis că trebuie.

Dar de ce această schimbare?

Jurnalist fiind în Cluj, am întâlnit tot soiul de oameni, că asta este bucuria jurnalistului, întâlnirea cu ceilalți.

Da, sunt de acord:)

Este un prilej fabulos de îmbogățire, că fiecare interacțiune îți aduce ceva, îți arată ceva despre tine și te provoacă să te autodepășeșeti. Și am întâlnit atunci foarte mulți doctori care lucrau în Germania. Pe vremea aceea te duceai în Germania cu vize. Am fost acolo, am vizitat mai multe și mi-am dat seama că poți trăi foarte bine dacă ești doctor. Și am făcut Facultatea de Stomatologie cu gândul că mă voi maturiza și că voi avea nevoie de o profesie de doamnă, în care să lucrez poate, mai puțin. M-am înșelat, desigur. Îmi imaginam că nu voi mai alerga așa mult pe stradă, cum făceram când eram jurnalist, că nu voi mai munci așa mult, că voi avea copii și că va trebui să fiu lângă ei. Mi-am zis că asta ar fi meseria rezonabilă. Toată lumea s-a împotrivit, părinți, prieteni, dar eu mi-am dat seama că stomatologia e mai ofertantă decât jurnalismul și iată că, dacă înainte alergam eu să mă întâlnesc cu oameni și subiecte, acum întâlnesc, stând în cabinet, zi de zi, oameni fabuloși.

Jurnalismul nu e pentru femei?

Da este, este pentru femei puternice și pentru esențe tari.

Poți fi cea mai bună versiune a ta oricând, nu ai un termen limită, ne metamorfozăm în fiecare zi, nu știm ce ne așteaptă nici azi, la sfârșitul zilei.

Aveți familie?

Da, am o familie frumoasă care mă sprijină, doi copii, un soț minunat, o soacră mereu lângă mine.  Mai am o familie aici, la Dentestet și deci pentru mine e oarecum simplu să-mi fac treaba de zi cu zi.

Sunteți un om frumos. Aveți o meserie frumoasă, trăți în două familii fericite, una de acasă și una profesională. Când vă uitați pe fereastră, spiritul de jurnalist la ce mai tresare?

Mă întristează, mă amărăște ce văd. Noi schimbăm aici, în pătrățica noastră, în fiecare zi, lucrurile și viețile oamenilor, dar ne și implicăm în organizații caritabile, sau diverse fundații. Dacă implicarea noastră ar fi mai vizibilă, poate ar ajuta.

Ați avut pacienți care au spus că nu au nevoie de ortodont, dar care au ajuns la dvs?

Da, de multe ori. Noi facem aici evaluări riguroase, analizăm fața, scheletul, facem măsurători complexe și, dacă se sesizăm probleme, ne adresăm și altor specialități. Vedem aici și cum arată căile respiratorii superioare și, la o evaluare ortodontică, avem niște indicii care ne pot pune pe gânduri sau nu. Dacă mă pun pe gânduri, trimit mai departe la ORL-ist, la pneumolog pentru polisomnografii, de exemplu și chiar de acolo mi-a venit săptămâna asta un domn, un pacient, cu evaluarea mea pe care scria negru pe alb, parafat de medicul primar, că pacientul meu avea într-adevăr apnee în somn cu 26 de episoade, deși inițial venise pentru o problemă legată de boala parodontală. Deci ortodonția nu este numai despre dinți, este despre oase, despre sănătate, despre respirație, despre postură, despre starea de bine și despre sănătate în general. Ortodonția nu este cosmetică. Noi putem depista cum vor evolua copiii, tiparul de creștere e același, vedem toate detaliile și ne dăm seama cum va evolua copilul, cu ce se va confrunta ulterior și putem ghida părinții, îi putem sfătui astfel încât copilul să nu treacă prin  episoade care l-ar afecta într-un fel sau altul.

Ce probleme apar cu vârsta? Apar?

Nu neapărat… De la început este o anume situație, o anume conformație, scheletul arată într-un anume fel și îi pot spune unui părinte cum se va dezvolta copilul lui. Dacă mandibula este poziționată mai în spate, asta poate înseamna pe termen lung, apariția unor probleme de postură, de respirație, de oboseală diurnă, din cauză că nu se va odihni bine.

Și puteți vedea toate astea?

Vedem semne care arată acest lucru. Putem anticipa anumite probleme de masticație, de creștere… Nu e magie, e știință.

Se pare că dantura poate genera o mulțime de probleme în organism…

Este poarta de intrare în organism. Pe aici intră germenii, o cavitate bucală neigienizată suficient, poate conține până la 7 miliarde de microorganisme care nu sunt prietenoase cu toatele. Unele care generează problemele parodonțiului sau cariile dentare sau alt gen de probleme pot prolifera în detrimentul acelora care sunt acolo și asigură troficitatea țesuturilor, numai pentru că tu nu-ți igienizezi dinții. Aud mereu expresii de genul „am moștenit o calitate proastă a dinților”. Și, când aud asta, întreb dacă persoana respectivă se spală în fiecare dimineață și în fiecare seară pe dinți. A făcut asta de când era mică? Și răspunsul este de obicei „nu, nu am făcut-o”. Și există părinți care nu știu că, de la 6 luni de când începe diversificarea, copilul trebuie spălat pe dinți, așa cum se spală un adult. Imaginați-vă că dvs nu vă spălați pe dinți vreo 2 săptămîni. Copilul mănâncă exact ca un  adult, de la 6 luni poate avea unități dentare, iar până la 3 ani are toți dinții de lapte. Iar părinții îi hrănesc, dar de spălat, nu toți o fac. Și copilul face carii, și cariile reduc dintele în dimensiune, apar episoadele dureroase, pentru că la copii o carie progresează foarte repede, și… mai împrietenește-te cu dentistul, dacă poți. Și apoi dinții de lapte țin locuri specifice pentru dinții definitiv, dacă copilul îi pierde se produc permutări, dinții adiacenți vin și ocupă breșa, și iată cum apar modificări în cinematica mandibulei și tot soiul de probleme. Pe care ni le accentuăm singuri. Scheletul este moștenit de la părinți, dar probleme dentare ți le faci singur. Microbii despre care vorbeam la început, cei care intră prin cavitatea bucală neigienizată, intră în circulație, afectează inima, plămânii, rinichii și părinții se miră că apar probleme de sănătate la copii lor.

Există vreun risc invers, al supraigienizării cavității bucale?

Eu nu am auzit de așa ceva:). Aș fi fericită dacă oamenii s-ar spăla de 2 ori pe zi, dar în fiecare zi. Nu am moștenit o dantură proastă, noi am moștenit obiceiuri proaste, asta ar trebui să se înțeleagă. Ortodonția este pentru copil, pentru tineri, pentru adultul tânăr, pentru matur, pentru seniori. Dinții comunică așa de multe stări, îți dau o mulțime de mesaje și spun atâtea despre tine, despre evoluția ta, despre igienă, despre educație.

Deci există și o filosofie a stomatologiei, a ortodonției, de fapt. Toți ortodonții vorbesc așa?

E o generație de ortodonți acum, cu rezultate impresionante, să știți. Foarte buni, foarte conectați, trebuie doar să vină pacienții și să-i întrebe.

Oamenii ignoră problemele de sănătate. Dar parcă dantura este prima pe lista celor ignorate…

Din păcate, da. Mai bine își cumpără un telefon de ultimă generație, sau niște poșete foarte scumpe, sau mașini scumpe, în loc să facă loc și pentru investiția în dinți. Eu le spun aveți grijă de dinți că-s mai prețioși decât diamantele și le explic că se vor plimba cu nepoții prin parc având aceiași dinți. Dacă vor avea grijă de ei, îi vor avea, dacă nu, nu. Dintele este foarte prețios, este inestimabil.

DENT ESTET a creat un Masterplan DE Implantologie Digitală pentru a raspunde cererii accelerate de implanturi dentare de calitate. Ultimele analize statistice pe România, plasează țara noastră cu 10 procente peste media europeană în ceea ce privește populația edentată (care nu mai are dinți). 

„În era în care tehnologia face tot mai mult parte din viața noastră, am folosit avantajele acesteia și am creat un protocol unic, având ca obiectiv binele pacientului. Masterplanul DE Implantologie Digitală este un pachet complex de servicii dedicate implantologiei ce oferă pacienților soluții moderne de tratament. Unicitatea acestei metode vine din faptul că pacienții au acces garantat, în aceeași clinică, la servicii complete și personalizate înainte și după efectuarea actului chirurgical: la chirurgie premium (implanturi de tip Nobel Biocare și Straumann) protetică dentară, tehnologii sigure și performante, echipe multidisciplinare certificate internațional. Colaborarea dintre medicul stomatolog implantolog si medicul stomatolog protetician asigură un rezultat final desăvârșit”, spune dr. Oana Taban, Fondator & CEO al grupului DENT ESTET.

Lasă un comentariu:

Comments are closed.