De ce nu-mi place de Selly

De ce nu-mi place de Selly

Mi-a plăcut de Selly, adică l-am urmărit așa, cu coada ochiului, la început, că nu eram în target, și am văzut un copil ambițios, frumos, inteligent și încrezător care se deschidea spre noua generație cu un aplomb de mare vedetă.

Pe urmă, am uitat de Selly până când, lucrând la PRO TV, îndreptându-mă spre studiourile emisiunii „La Măruță” pentru a primi un invitat, am auzit de dincolo de zidul care desparte curtea televiziunii de o școală, un urlet pornit din piepturi de copii, fete și băieți, care se unea într-un singur nume: Selly! (venise în vizită la școala respectivă).

Și mi-am zis, wow, nu am mai auzit astfel de țipete de admirație din vremuri imemoriale, de când Michael Jackson era încă în viață.

Și iar am pierdut o secundă bună gândindu-mă la puterea acestui băiat.

Mi-am întrebat fiul, în aceeași zi, dacă îl urmărește pe Selly și mi-a zis că nu. Ăsta a fost un prim semn de întrebare.

Apoi am uitat de Selly, că mai aveam și altă treabă.

L-am regăsit pe coperta revistei „Dor” criticată din acest motiv pe social media în comentarii indignate din partea cititorilor și fanilor publicației și mi-am zis că or avea și ei dreptatea lor, dar e sigur că sunt depășiți și că viitorul va fi altfel și noi nu suntem pregătiți pentru el, pentru viitorul ăsta, zic, care uite, aduce alt gen de comunicare.

Și apoi l-am zărit iar cu coada ochiului pe Selly în conflict cu Ministrul Educației (bine, cine nu ar fi în conflict cu Ministrul Educației?:) propunând schimbări majore în învățământ, și mi-am zis, uite domnule că băiatul ăsta pare preocupat de ceva mai mult decât de o mașină de lux, de conturi și de banii din buzunar așa cum, în 5 Gangul lui, cânta mai deunăzi.

Bine, nu l-am ascultat până la capăt, că mai am și alte treburi.

Și acum mă lovește iar social media în față cu știrea că, de ziua lui, Selly a făcut o petrecere unde a cântat unu’, Uraganu sau Urangutanu sau așa ceva, nu am înțeles bine, și lumea s-a oripilat. Un manelist care e mai tare ca el acum în Youtube- zic gurile rele, nu am verificat, nu-mi pasă.

Dar mi s-a părut că ceva nu se leagă, nu că aș fi preocupată de Selly, ci doar așa, la nivel de logică, îmi bâzâia ceva neclar în cap.

Selly și manelele. Păi mesajul lui nu era… că vrea să schimbe educația?

Pe urmă am vorbit cu Cristian China-Birta, cu care tocmai azi am făcut un interviu pe tema influencerelii și l-am întrebat cum e treaba asta, nu deranjează pe nimeni din spațiul public că un influencer își schimbă părul ca lupul din proverbe?

Ba da, îmi zice Chinezu și, la nivel de brand personal este o problemă, dar… cui îi pasă?

Adică cine ia în seama chestiile astea?

E corect.

Cine le ia?

Mâine lumea va uita, nu ne va mai păsa, altul va fi subiectul. Băiatul acesta va spune altceva, cifrele lui vor crește mereu și mereu, da, muncește, da, este un exponent al generației tinere, bla, bla…

Dar mie îmi dă cu virgulă aici.

E ceva ce nu mă lasă în pace… E ideea că în spațiul public nu te mai compromiți facând ceva ce nu seamănă cu tine, cu brandul tău, sau care nu respectă pur și simplu legea (cea cu petrecerile în pandemie, de exemplu), dar nici măcar asta, ci că uite, și „exponentul generației” apelează la maneliști pentru a se menține în top, sau… pentru a testa publicul manelist (cum zice Chinezu care îmi spune că Selly este un băiat pragmatic și cerebral, care face totul din calcul)

Oricum ai da-o, cred că din toată treaba asta, Selly a demonstrat că cel mai bine au ieșit maneliștii, singurii care se pare că nu vor să fie luați drept altcineva, care sunt autentici, care nu-și trădează brandul și care sunt egali cu ei înșiși.

Și mi-am dat seama că, mneah… nu-mi place de Selly.

Nu că ar avea vreo importanță pentru cineva, la naiba. Nu de asta o spun, ci pentru că atunci când vezi că apare unul mai deștept și speri că vine cu ceva nou, te dezumfli când îți dai seama că și el ar face orice, orice, nu contează ce, cifre să fie, salivând la aceleași lucruri care vin și trec, cum zice celebrul Guță (am dat Google): „văd cum se risipesc anii și n-am ce face cu banii” (din Hitul mondial al anului 2019, „Banii, cifre pe hârtii”).

Lasă un comentariu: